La 93 de ani, Warren Buffett se pregăteşte să predea cheile imperiului, dar tranziţia este plină de surprize

07 Mai 2024, 14:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
07 Mai 2024, 14:09 // Bani și Afaceri //  bani.md

Legendarul investitor american Warren Buffet şi-a ales în sfârşit succesorul pentru tronul Berkshire Hathaway, însă alegerea lui Greg Abel i-a pus pe acţionari pe gânduri. Abel s-a făcut remarcat în companie după ce a dus afacerile cu energie ale Berkshire pe noi culmi, scrie CNBC.

„Greg înţelege extraordinar de bine afacerile şi modelul de business. Las în mâna lui alocarea de capital”, a spus Waren Buffet.
Comentariul lui Buffet a stârnit imediat dezbateri între acţionari. Unii l-au interpretat ca însemnând că Abel, vicepreşedinte al operaţiunilor de non-asigurări, nu numai că va face achiziţii în viitor, dar va alege şi acţiuni pentru portofoliul de acţiuni de 360 de miliarde de dolari al Berkshire.

Alţii cred că Abel va fi mai degrabă dispus să delege responsabilitatea selectării acţiunilor.
„Cred că a vrut ca Abel să ia propriile decizii în ceea ce priveşte portofoliul de acţiuni, cât de mult din portofoliul de investiţii să fie alocat acţiunilor şi aşa mai departe”, a declarat pentru CNBC Haruki Toyama, manager de portofoliu la Madison Investments, un acţionar al Berkshire.
Locotenenţii lui Buffett în materie de investiţii, Todd Combs şi Ted Weschler, au gestionat în mod independent aproximativ 15 miliarde de dolari fiecare pentru Berkshire în ultimul deceniu. Mulţi au speculat că aceşti doi foşti manageri de fonduri speculative vor prelua în cele din urmă întregul portofoliu. Cu toate acestea, Buffett nu a dezvăluit istoricul lor din ultimii ani.

De asemenea, cei doi au ajutat Berkshire să încheie tranzacţii. În plus, Combs este directorul general al Geico, bijuteria coroanei din afacerea de asigurări a Berkshire.
Abel, în vârstă de 61 de ani, a devenit cunoscut ca moştenitorul aparent al lui Buffett în 2021, după ce Charlie Munger a făcut din greşeală această dezvăluire la adunarea acţionarilor din acel an.

Abel a supravegheat mari porţiuni din vastul imperiu al Berkshire, inclusiv energie, căi ferate şi retail, dar este cunoscut pentru expertiza sa în domeniul energiei, deoarece a lucrat la predecesorul Berkshire Hathaway Energy din 1992.

Buffett, care va împlini 94 de ani în august, a recunoscut el însuşi că s-a răzgândit în privinţa planului de succesiune, menţionând că decizia sa este influenţată de cât de mult au crescut activele Berkshire.

„Obişnuiam să gândesc altfel despre cum aş putea gestiona această situaţie, dar cred că această responsabilitatea ar trebui să fie a directorului general. Sumele au crescut mult la Berkshire şi nu vrem să încercăm să avem în jur de 200 de persoane care să administreze câte un miliard de dolari fiecare. Pur şi simplu nu funcţionează” a spus Buffet.

Pe lângă portofoliul uriaş de acţiuni al Berkshire, rezervele de cash au crescut la aproape 189 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!