Listă de lectură: Cele mai bune 7 cărți despre cultura startupului

O companie nu va avansa niciodată dacă nu va exista o cultură corporativă pusă bine la punct. În acest sens, îți recomandăm 7 cărți despre cultura startupului care te vor ajuta la dezvoltarea afacerii tale.

1. Culture Your Culture – Karen Jaw-Medson

O carte generală despre crearea, construirea și implementarea culturii corporative. O astfel de enciclopedie și instrucțiuni pas cu pas.

2. Brotopia. Emily Chang

O carte despre modul în care lumea startup-urilor și tehnologiilor a fost inițial monopolizată de bărbați și despre lupta pentru drepturile lor de femei și o schimbare treptată a culturii corporative a startup-urilor, datorită introducerii a tot mai multe doamne în această ,,lume”

3. Creativity Inc – Ed Catmull, Amy Wallace

Un ghid excelent pentru cultura corporativă, nu numai și nu atât de multe companii de tehnologie, ci și mai creative. Și în startup-uri, trebuie să adunăm nu numai tehnicieni, ci și oameni cât mai creativi.

4. Chaos Monkeys – Antonio Garcia Martinez

O carte a unui om care nu poate fi numit un fondator fericit. Aflați în această carte despre toate complexitățile, capcanele și regulile crude ale lumii startup-ului, precum și despre cultura sa complexă și multifacetică.

5. It Doesn’t Have to Be Crazy at Work – Jason Fried

Toate aspectele negative și dificultățile pe care le creează cultura de pornire sunt colectate în această carte, dar autorul nu se oprește la enumerarea lor, ci sugerează modalități de a crea o cultură corporativă cu adevărat utilă, care va ajuta o pornire să avanseze.

6. Disrupted – Dan Lyons

Cartea se referă la absurditatea culturii corporative a startup-urilor și la modul în care aceasta poate afecta o persoană și fără măcar să observe. Autorul s-a confruntat cu dificultățile de a lucra la Hubspot prin propria piele, iar această experiență i-a lăsat o amprentă foarte puternică.

7. You Are What You Do. Ben Horowitz

În această carte, autorul își relatează istoria, cititorii având oportunitatea de a se inspira din vasta experiență a să, de a studia exemple din trecutul său și primii pași din cariera.

Sursa: Telegram – antreprenor.md

#lista de lectura #cărți #Startup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.