Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

#Cernobâl #ruși #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.