Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

03 Iun. 2022, 07:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2022, 07:15 // Actual //  bani.md

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.