Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

#Cernobâl #ruși #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul energiei electrice din surse regenerabile din Republica Moldova se confruntă cu o criză majoră, producătorii locali anunțând că sunt constrânși să își reducă sau chiar să își sisteze livrările în rețea începând cu data de 16 noiembrie 2026. Autoritățile deocamdată nu au comentat situația creată. Decizia vine ca urmare a costurilor de decontare a dezechilibrelor, pe care operatorii din domeniu le consideră imposibil de evitat sau de achitat în actualul cadru de reglementare. Anunțul vizează cele cinci Părți Responsabile pentru Echilibrare (PRE) care gestionează un portofoliu de 334 de puncte de producere, însumând o putere instalată totală de 584,21 MW – ceea ce reprezintă aproape întreaga capacitate de energie regenerabilă din țară. Reprezentanții sectorului subliniază că măsura nu este una dorită și nu urmărește provocarea unei crize energetice, ci este o decizie de avarie menită să prevină falimentul iminent al companiilor. Sistarea livrărilor urmează să se realizeze cu respectarea strictă a obligațiilor legale, tehnice și contractuale, inclusiv notificarea prealabilă a operatorului de sistem de transport.

Rădăcinile blocajului: piețe lipsite de lichiditate și prețuri distorsionate

Companiile susțin că problemele acute au început la 1 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui nou mecanism pe piață și cu rezilierea, la indicația Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), a contractelor bilaterale cu preț fix.

Începând cu sfârșitul lunii august, comercializarea energiei a fost mutată exclusiv pe piețele administrate de Operatorul Pieței de Energie Electrică (OPEM) – Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața Intrazilnică (PI).

Potrivit producătorilor, aceste piețe suferă de o lichiditate insuficientă, tranzacțiile fiind adesea aproape inexistente. În plus, reglementările actuale și restricțiile impuse pe anumite intervale orare (precum intervalul 08:00–22:00, conform unei decizii CNMC), alături de limitările capacităților de export spre Ucraina și impactul mecanismului CBAM, au distorsionat grav formarea prețurilor.

Pierderi financiare de zeci de milioane de lei

Astfel ei susțin că lipsa instrumentelor funcționale de echilibrare și erorile de prognoză au generat costuri de dezechilibru exorbitante.

În anumite intervale, prețurile de dezechilibru au atins niveluri cuprinse între 7.900 și 12.000 MDL/MWh, în timp ce prețurile medii lunare au coborât până la valori negative (de exemplu, -1,57 lei) în perioadele de vârf de producție.

Doar într-o singură lună, costurile acumulate au depășit 60,2 milioane de lei (fără TVA), o sumă care depășește veniturile întregii industrii și afectează grav solvabilitatea și bonitatea financiară a companiilor.

Blocaj instituțional și apeluri către autorități

Producătorii acuză lipsa de reacție a autorităților și absența unor soluții viabile, cum ar fi implementarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) sau ajustarea metodologiilor de calcul conform practicilor europene și regulamentelor ACER. Deși au fost transmise notificări oficiale și s-a solicitat convocarea de urgență a unei ședințe de dialog cu factorii de decizie, situația rămâne nerezolvată.

Dacă nu vor fi identificate urgent mecanisme funcționale de echilibrare și corecție a pieței, avertizează reprezentanții PRE, sectorul regenerabilelor din Republica Moldova riscă un blocaj total, punând în pericol atât investițiile realizate, cât și securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor.