Mașinile de LUX aduc mai mult profit în pandemie! Strategia folosită de Mercedes, Audi și BMW

Într-o analiză realizată de Stifel Bank pentru Financial Times, se arată că, orice mașină vândută de BMW, Audi și Mercedes-Benz a adus un venit cu cel puțin 25% mai mare decât o vânzare făcută în 2019, înainte de pandemie. Asta se întâmplă în condițiile în care, în 2021 vânzările producătorilor auto au scăzut considerabil din cauza crizei de semiconductori.

Cum e posibil?

De zeci de ani, marii producători de automobile produc mult mai multe mașini decât vând. Ca urmare, ofereau la vânzare discount-uri substanțiale pentru ca toată producția să fie vândută până la deadline-urile stabilite de fiecare companie în parte. În 2019, când economia globală a intrat pe pauză, producătorii auto au început să fabrice mult mai puține mașini decât erau cerute pe piață. Estimările arată că în 2020, cererea depășea oferta cu aproximativ 4 milioane de mașini.

Ca urmare, veniturile Mercedes-Benz au crescut cu 38.000 € pentru fiecare mașină, în 2019, și au ajuns la 54.000 € în 2021, iar la Audi au crescut de la 46.000 € în 2019 la 57.500 € în 2021. BMW, care a gestionat criza cipurilor mai bine decât colegii săi și a pierdut în general mai puțin timp de producție, a cunoscut o creștere mai modestă, de la puțin peste 36.000 EUR per vehicul în 2019 la peste 38.000 EUR în 2021 până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru. .

Dacă datele de la Mercedes-Benz și Audi arată exact atât de bine cum ai văzut mai sus, cei de la Audi s-au mișcat mult mai puțin la capitolul venituri. În medie, o mașină Audi aducea în 2019 un venit de 36.000 €, în 2021 a urcat doar până la 38.000 €.

La fiecare dintre producătorii auto, cheia succesului a venit din prioritizarea vânzărilor pe modelele cele mai profitabile. Vânzările la Mercedes, de exemplu, au scăzut cu 30% în cele trei luni până la sfârșitul lunii septembrie, dar veniturile au scăzut cu doar 1%.

Analiza realizată de Stifel arată că, într-un singur trimestru, câștigurile Mercedes înainte de dobânzi și taxe au fost majorate cu 1,4 miliarde de euro doar prin prețuri mai bune și prin introducerea de jetoane disponibile în vehicule de ultimă generație, cu marjă mai mare.

Producătorii de mașini de lux au fost ajutați și de creșterile record ale prețurilor la mașinile second-hand. Acest lucru nu numai că a făcut mai atractivă cumpărarea de mașini noi, dar a sporit bilanțurile filialelor financiare ale producătorilor premium, care dețin afaceri mari de leasing.

#masini de lux #audi #vanzari #BMW #profit #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.