Noul Cod vamal a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Principalele inovații

Conform Monitorului Oficial din 17 septembrie 2021, prin Decretul nr. 156-IX din 14.09.2021 a fost publicat Codul Vamal nr. 95 din 24 august 2021. Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Noul Cod vamal vine să sistematizeze legislația vamală și va cuprinde actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Acesta are 11 titluri, fiecare titlu fiind împărțit în capitole, iar acestea – în secțiuni, având peste o mie de file.

De asemenea, Codul instituie un număr mare de norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.

Prezentul Cod va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Principalele inovații care urmează a fi implementate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal sunt:

prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii;
liberalizarea activității de reprezentant vamal;
dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale. Prin urmare, înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, acordându-i în acest sens solicitantului posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 30 de zile;
prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile;
modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale, în special la Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerțului Mondial, aprobate de Organizația Mondială a Vămilor.

Codul Vamal aprobat vine și cu o serie de noi simplificări, printre care:

Declarația simplificată – permite titularului să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe baza unei declarații cu un set redus de date.
Înscrierea în evidențele declarantului – permite titularului să depună declarația vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, cu condiția ca informațiile din declarația respectivă să fie la dispoziția autorităților vamale în sistemul declarantului la momentul depunerii declarației.
Vămuirea centralizată – permite persoanei să depună la postul vamal unde este înregistrat o declarație vamală pentru mărfurile care sunt prezentate în vamă la un alt post vamal.

Simplificările menționate prezintă beneficii reale pentru operatorii economici, cum ar fi: furnizează o alternativă la procedura standard; răspund la unele nevoi specifice legate de fluxul și de tipul mărfurilor declarate; corespund organizării specifice a activității operatorului economic, asigură acordarea rapidă a liberului de vamă; implică o reducere a costurilor.

#monitorul oficial #cod vamal #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră