O bancnotă de 10.000 de dolari din timpul marii crize economice se vinde cu 480.000 de dolari la licitaţie

O bancnotă rară de 10.000 de dolari, care datează din perioada marii crize economice, a fost vândută la licitaţie cu 480.000 de dolari, conform CNN.

Emisă în 1934, bancnota Rezervei Federale a fost certificată de Paper Money Guaranty (PMG) şi a fost clasificată Exceptional Paper Quality (EPQ), potrivit casei de licitaţii Heritage Auctions din Dallas.

Bancnota din Boston, pe care apare chipul secretarului Trezoreriei de atunci al preşedintelui Lincoln, Salmon P. Chase, a ajuns în fruntea licitaţiei de la Long Beach Expo, după ce a fost vândută vineri pentru această cifră record.

„Bancnotele de valoare mare au atras întotdeauna interesul colecţionarilor de toate nivelurile”, a declarat luni, într-un comunicat de presă, Dustin Johnston, vicepreşedinte al diviziei monetare la Heritage Auctions.

„Bancnota de 10.000 de dolari se situează doar după certificatul de aur de 100.000 de dolari emis în 1934, iar dintre cele 18 exemplare clasificate de PMG, acest exemplar este la egalitate pentru cel mai bine clasificat”, a continuat acesta.

Cel mai mare preţ cu care o bancnotă de 10.000 de dolari din 1934 fusese vândută anterior a fost de 384.000 de dolari în septembrie 2020, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al casei de licitaţii pentru CNN, adăugând că această vânzare „stabileşte un record pentru o bancnotă din 1934”.

El a numit bancnota „un premiu absolut care va avea parte de lumina reflectoarelor în noua sa casă de colecţie”.

Bancnota de 10.000 de dolari a fost cea mai mare bancnotă cu cea mai mare valoare nominală care a circulat vreodată în mod public, cea de 100.000 de dolari fiind folosită doar pentru transferul de fonduri între băncile Rezervei Federale, potrivit site-ului Museum of American Finance.

Cu toate acestea, bancnota respectivă care a fost scoasă la licitaţie nu a fost niciodată în circulaţie, potrivit Heritage Auctions.

Din cauza lipsei de utilizare, bancnotele cu valori nominale de 500 de dolari sau mai mari au fost scoase din uz în 1969, potrivit site-ului web al US Bureau of Engraving & Printing.

De atunci, bancnota de 100 de dolari a fost cea mai mare bancnotă cu cea mai mare valoare nominală emisă de SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolar #criză #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.