O nouă cramă în Moldova - mic producător de vinuri care a rezistat crizei și a deschis o cramă pentru turiști

O nouă Cramă a fost lansată în satul Pitușca, raionul Călărași, de familia Tataru cu o experiență de peste 15 ani în viticultură.

Aceștia au extins afacerea prin lansarea serviciilor oenoturistice și vânzarea vinului îmbuteliat cu marcă proprie pe piața națională, datorită investiției familiei și asistenței oferite de USAID și Ambasada Suediei.

Familia Tataru dispune de șapte hectare de teren pe care cultivă struguri. Deși au experiență de producere a vinului țărănesc de mai mulți ani, Vasile și Svetlana Tataru s-au aliniat standardelor de calitate de producere a vinului îmbuteliat abia în anul 2019, după ce, cu ajutorul partenerilor externi, au procurat mai multe echipamente, precum rezervoarele de oțel inoxidabil și fermentatoare, stație frigorifică, pompe etc.

În plus, producătorul a fost asistat pe parcursul ultimilor doi ani de un mentor-vinificator, de la care a învățat tehnologiile și practicile bune în producerea unui vin de autor.

Vinificatorul Vasile Tataru susține că suportul obținut de la USAID și Ambasada Suediei l-au ajutat să facă un pas important pentru mica sa afacere și să tranziteze de la producerea vinului în butoi la vinul îmbuteliat.

Noile echipamente au contribuit la îmbunătățirea considerabilă a calității vinului, ceea ce i-a permis producătorului să certifice și să lanseze vinul îmbuteliat cu identitate de brand, la un preț care îi permite să câștige de cinci ori mai multă valoare adăugată la un kilogram de vin produs pe podgoriile proprii.

Primele 2.500 de sticle de vinuri albe seci Muscat Ottonel, Chardonnay, rose sec Cabernet Sauvignon și roșu sec Cabernet Sauvignon marca Crama Tataru au fost produse din recolta 2019 și au fost lansate pe piață în mijlocul pandemiei Covid-19.

În pofida provocărilor cauzate de pandemie, vinăria a reușit să devină cunoscută consumatorilor prin intermediul campaniilor de promovare și a târgurilor locale inițiate de Asociația micilor producători de vinuri din Moldova.

Totodată, datorită creșterii interesului pentru turismul intern, catalizat de restricțiile de călătorie impuse de pandemie, familia Tătaru a amenajat pivnița pentru tururi turistice și a creat o zonă de degustare a vinurilor.

Crama Tătaru a dezvoltat câteva pachete de servicii oenoturistice și este inclusă în rutele de turism regional din Plaiul Fagului, urmând să integreze și ruta națională Drumul Vinului Moldovei, acreditata de Consiliul Europei ca rută cultural-europeană.

În activitățile Cramei sunt implicați și cei doi fii ai familiei Tataru, unul fiind student în România, unde studiază agricultura și vinificația, iar altul – elev și participă atât la lucrările din vie, cât și la producerea vinului.

În prezent, în Republica Moldova activează peste 50 de mici producători de vinuri, care produc peste 500 mii sticle de vin, exploatează circa 400 ha de viță de vie, dintre care 14 mici crame dezvoltă afaceri enoturistice, majoritatea fiind membrii Asociației micilor producători de vinuri din Moldova, care au beneficiat de granturile și asistența partenerilor strategici ai industriei vitivinicole USAID și Guvernul Suediei.

#crama tataru #vin #afacere #turisti #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.