O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

11 Feb. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Oct. 2026, 16:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 16:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu aproape 8,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026 și a ajuns la nivelul de 60,18 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea reprezintă 15,75% față de începutul anului, în condițiile în care statul continuă să se împrumute de pe piața internă la dobânzi tot mai ridicate.

La 1 ianuarie 2026, datoria internă a statului constituia 51,99 miliarde de lei. Până la 30 septembrie, aceasta a urcat la 60,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere netă de 8,19 miliarde de lei în numai nouă luni. Raportată la intervalul analizat, majorarea echivalează cu aproximativ 910 milioane de lei lunar sau peste 30 de milioane de lei pe zi.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Soldul acestor instrumente a avansat cu 7,77 miliarde de lei, până la 47,07 miliarde de lei. Astfel, aproape 95% din majorarea datoriei interne a fost generată de finanțarea netă obținută de stat de pe piața primară a valorilor mobiliare.

În paralel, statul și-a majorat și împrumuturile atrase direct de la populație. Valoarea titlurilor de stat plasate către persoanele fizice a crescut cu aproape 420 de milioane de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 64,5% față de începutul anului.

Pe lângă titlurile emise pe piața primară și cele destinate populației, structura datoriei interne mai include valori mobiliare de stat emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, în sumă de 11,06 miliarde de lei, și valori mobiliare convertite, în valoare de aproape 984 de milioane de lei.

Un alt indicator este costul finanțării. Potrivit Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie–septembrie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a constituit 9,60%, cu 0,52 puncte procentuale peste nivelul anului 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru titlurile cu scadența la 182 de zile, rata medie a fost de 9,74%, iar pentru cele la 364 de zile, de 9,77%. În cazul obligațiunilor de stat cu maturitatea de doi ani, rata s-a situat la 7,20%, în timp ce pentru cele cu scadența la zece ani a ajuns la 8,06%.

Creșterea dobânzilor înseamnă că noile finanțări pot deveni mai costisitoare pentru buget. Totuși, rata medie de 9,60% se referă la valorile mobiliare comercializate în perioada analizată și nu reprezintă costul mediu al întregului sold al datoriei interne.

Pentru a ilustra dimensiunea acestui cost, un împrumut ipotetic de un miliard de lei contractat la o dobândă anuală de 9,60% ar presupune cheltuieli cu dobânda de 96 de milioane de lei într-un an, dacă principalul ar rămâne integral restant. Costul efectiv depinde însă de maturitatea și condițiile fiecărei emisiuni.

Datele Ministerului Finanțelor arată, totodată, că la 30 septembrie 2026 statul nu înregistra datorii interne rezultate din împrumuturi contractate direct de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanții de stat interne activate sau alte împrumuturi, întreaga datorie internă fiind reprezentată de valori mobiliare de stat.