O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Olanda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Având în vedere scenariul campaniei de recoltare din toamna trecută, când nu au existat perioade suficient de lungi de vreme bună până în primăvară, este dificil să se aprecieze care dintre companiile producătoare de zahăr a avut mai mult noroc în acest moment.

„Toamna se numără bobocii”: primul a venit…

Un reprezentant al administrației companiei «Moldova Zahăr», producător de zahăr cu capital polonez și moldovenesc, care deține fabrica de la Cupcini, a confirmat pentru Logos Press că recoltarea sfeclei s-a încheiat săptămâna trecută.

Conform unei evaluări preliminare a operatorilor de pe piață, compania „Moldova Zahăr” a contractat aproximativ 1,5 mii ha de plantații de sfeclă de zahăr, a prelucrat peste 40 mii tone din această materie primă și a produs aproximativ 5,8-6,5 mii tone de zahăr. Conform datelor preliminare, randamentul mediu al recoltei a fost de aproximativ 34 t/ha.

…Al doilea – continuă

Anterior, compania cu capital german Sudzucker Moldova (fabrica din Drochia) a anunțat că, în colaborare cu 30 de parteneri agricoli, intenționează să recolteze aproximativ 270.000 de tone de sfeclă de zahăr de pe 6.300 ha de suprafețe de sfeclă. La începutul perioadei de recoltare, randamentul mediu în zona de producție a acestei întreprinderi, conform afirmațiilor reprezentanților săi, era de 40-43 t/ha. Totodată, aceștia estimau că, pe măsură ce procesul de recoltare va avansa, randamentul va crește până la 45-47 t/ha.

Într-o discuție cu reporterul Logos Press, un reprezentant al Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a declarat că recoltarea sfeclei de zahăr a fost suspendată din cauza ploilor încă de la sfârșitul săptămânii trecute. Pentru ca utilajele grele de recoltat să poată reveni pe câmpuri, ar putea fi necesară cel puțin o săptămână de vreme uscată. Randamentul la începutul campaniei a depășit 40 de tone la hectar, dar ulterior a scăzut considerabil sub acest nivel.

Totuși, înainte de perioada ploioasă, operatorii din sector au remarcat un conținut ridicat de zahăr în rădăcini – de până la 18%. Nu este încă clar cum se va comporta sfecla în solul umed la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie.

Deocamdată nu este posibilă evaluarea rezultatelor sezonului de producție. Cu atât mai mult cu cât experiența de anul trecut a fost una mai puțin fericită pentru fabricile de zahăr: din cauza ploilor prelungite, sfecla de pe aproximativ 1,9 mii de hectare nu a mai putut fi culeasă, recolta fiind pierdută.

Discrepanțe în estimările suprafețelor cultivate

Discrepanțele în estimări au apărut încă de la începutul sezonului și nu au dispărut până acum. Reamintim că, în cadrul ședinței din luna octombrie a Consiliului consultativ al Ministerului Agriculturii, Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a declarat că, în 2026, suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr în țară au constituit în total aproximativ 8,3 mii ha.

Între timp, la începutul lunii iunie, Biroul Național de Statistică a raportat o suprafață de 7,8 mii de hectare cultivată cu sfeclă de zahăr pentru recolta din 2026. Datele au fost publicate după expirarea perioadei obișnuite de însămânțare a acestei culturi și sunt, în linii mari, în concordanță cu cifrele prezentate de producătorii de zahăr.

Un reprezentant al subdiviziunii de resort din cadrul MAIA a declarat pentru Logos Press că, în elaborarea politicilor privind sectorul sfeclei de zahăr, inclusiv a mecanismului de subvenționare a cultivatorilor în funcție de suprafața însămânțată, ministerul și guvernul se vor baza pe datele statistice oficiale.

Evoluția prețurilor la zahăr

Evoluția prețurilor este favorabilă vânzătorilor de zahăr, dar îi îngrijorează pe cumpărători, în special pe cei industriali. Potrivit operatorilor de pe piață, în ultimele două săptămâni, prețul mediu angro al zahărului în Republica Moldova a crescut cu 0,5 lei/kg, de la 15,5 la 16 lei/kg. Pentru întreprinderile care se confruntă cu scumpirea tuturor resurselor de producție și depun eforturi susținute pentru reducerea costurilor, această creștere este semnificativă.

Potrivit specialistului în producția de zahăr din sfeclă Ruslan Gheorghiță, în condițiile actuale ale costurilor de producție, pentru ca producătorii să nu înregistreze pierderi, prețul zahărului obținut din sfecla recoltei din 2026 ar trebui să depășească 20 de lei/kg.

Perspectivele subvenționării și impozitării sectorului zahărului din sfeclă

Perspectivele sunt mai degrabă nefavorabile decât neclare (de fapt, în acest moment, sunt și una, și alta). La una dintre recentele întâlniri cu conducătorii organizațiilor din sectorul agroalimentar, prim-ministrul Vasile Tofan a explicat într-un ton destul de dur că, în acest moment, în buget nu există fonduri pentru subvenționarea „pe hectar”, și că, în principiu, nu este convins că are sens ca statul să subvenționeze acest sector al industriei agroalimentare din Republica Moldova.

În același timp, proiectul guvernamental de reformă a TVA-ului în sectorul agroalimentar prevede aplicarea unei cote de 12% pentru sfecla de zahăr și de 20% pentru zahăr. În prezent, în complexul sfeclei de zahăr se aplică o cotă „de echilibru”, de 8%.

Pentru cultivatorii de sfeclă, situația este îngrijorătoare nu doar din cauza riscului de a pierde venituri suplimentare, considerate până de curând aproape certe, ci și din perspectiva viitorului sectorului. Anul trecut, când subvențiile „pe hectar” pentru sfecla de zahăr și compensațiile pentru pierderile cauzate de reînsămânțare păreau foarte probabile, suprafața cultivată cu această cultură a scăzut cu aproape 28%. În contextul evoluțiilor recente, tendința de reducere a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr s-ar putea menține și accentua în sezonul următor.

Există încă o nuanță importantă. Cultivarea modernă a sfeclei de zahăr presupune existența unor utilaje costisitoare și extrem de specializate, în special a combinelor de recoltat sfecla. În Moldova, multe dintre acestea și-au epuizat în mare măsură durata de viață, iar reînnoirea parcului de utilaje necesită fonduri foarte semnificative și, mai ales, argumente convingătoare.

Spațiu pentru compromis

În lipsa fondurilor pentru subvenții și preferințe fiscale, producătorii locali de zahăr și unele ministere caută un compromis între colapsul și supraviețuirea complexului de sfeclă de zahăr din Republica Moldova prin limitarea importurilor de zahăr.

Surse din domeniu afirmă că un nou proiect de regulament privind importul de zahăr în regim preferențial din țări din afara UE este aproape finalizat și ar putea fi înaintat în curând spre aprobare Guvernului. În prezent, în regim de liber schimb, zahărul poate fi importat în Republica Moldova din țările CEFTA (Serbia) și din statele CSI (Belarus).

Operatorii de pe piață profită de această posibilitate, dar cu prudență – pentru a nu fi acuzați că intervin pe piața moldovenească cu cantități mari de „zahăr ieftin”. În schimbul acestei „libertăți autoreglementate”, se propune limitarea administrativă a importurilor de zahăr din țările CEFTA printr-o cotă de până la 10 mii de tone pe an. Importurile din CSI, conform proiectului, sunt limitate și mai strict.

În contextul evenimentelor recente, acest lucru este logic. La alegerile parlamentare din Serbia a câștigat un proiect politic pro-european. În consecință, atitudinea identică a autorităților din Moldova față de comerțul cu Serbia și Belarus poate fi percepută, într-un anumit sens, de către centrele influente de luare a deciziilor geopolitice ca fiind lipsită de viziune strategică.

Cota pentru importul fără taxe vamale de zahăr din Uniunea Europeană se va menține, probabil, la „nivelul dinaintea crizei” – aproximativ 9 mii de tone pe an.

Cu toate acestea, pe piața zahărului din Republica Moldova se conturează o situație paradoxală. În primul rând, producția proprie de zahăr în sezonul actual nu va depăși, probabil, în mod semnificativ 40.000 de tone – aceasta reprezintă aproximativ două treimi din necesarul pieței interne (estimat între 70.000 și 75.000 de tone – în funcție de interesele evaluatorilor). În al doilea rând, stocurile comerciale de zahăr din anul trecut ale producătorilor și comercianților locali reprezintă o „terra incognita”.

În al treilea rând, deficitul mondial de zahăr prognozat pentru anul de comercializare 2026/27 este în creștere. Țările importatoare încep deja să se întreacă pentru resursele de zahăr disponibile (deocamdată) la prețuri relativ accesibile. Iar Republica Moldova, la nivel guvernamental, este preocupată de modul în care să limiteze importul de zahăr în țară.

Consumatorii industriali de zahăr consideră că eventualele restricții la import vor duce inevitabil la creșterea prețului angro al acestui produs, care reprezintă pentru ei o resursă de producție. La rândul său, un guvern cu orientare liberală ar putea percepe limitarea importurilor de zahăr drept o „abatere dureroasă de la principii și valori”.

Pentru toți deopotrivă, susținerea industriei autohtone a zahărului nu mai este doar o „valiză fără mâner” greu de dus, ci devine mai curând un „scaun într-un singur picior”.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.