O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

11 Feb. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!