O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Olanda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea puternică a motorinei începe să se reflecte tot mai apăsat în costurile agricultorilor din Republica Moldova, iar fermierii aflați departe de portul Giurgiulești sunt printre cei mai expuși. Economistul Iurie Rija arată că motorina ajunge să „intre” de două ori în aceeași tonă de grâu – mai întâi prin costurile de producție, iar apoi prin transportul recoltei spre punctele de export.

Potrivit analizei economistului, problema Republicii Moldova în această toamnă nu este, deocamdată, lipsa motorinei la nivelul importurilor totale, ci prețul acesteia. În primele opt luni ale anului au fost importate 454.918 tone de motorină, cu doar 2% mai puțin față de perioada similară din 2025. În schimb, prețul mediu de import a ajuns la 29,62 lei/kg, fiind cu 42% mai mare.

Presiunea vine de pe piața internațională. În nord-vestul Europei, cotația motorinei prezentată în analiza lui Rija a urcat de la 94,62 dolari pe baril în februarie la 200,99 dolari în septembrie, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 112%. În același timp, marja de rafinare a crescut de la circa 25 la 97 de dolari pe baril.

Efectele sunt deja vizibile la pompă. La 25 septembrie, prețul maxim al motorinei în Republica Moldova ajunsese la 36,82 lei/litru. Din această sumă, 23,11 lei reprezentau componenta calculată din cotația produsului, 4,21 lei – marja comercială reglementată, 3,36 lei – acciza, iar 6,14 lei – TVA. Astfel, taxele însumau 9,50 lei pentru fiecare litru, echivalentul a 25,8% din preț.

Numai între 14 și 25 septembrie, prețul maxim al motorinei a crescut de la 34,97 la 36,82 lei/litru. Rija atenționează însă că încetinirea recentă a creșterii cotațiilor nu poate fi interpretată deocamdată drept începutul unei ieftiniri durabile.

Șocul este vizibil și în factura achitată de țară pentru importurile de motorină. Până la 9 septembrie, importatorii plătiseră deja 14,17 miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 93% din valoarea importurilor de motorină din întreg anul 2025. Dacă volumele și prețurile din ultimele luni se mențin în apropierea nivelurilor actuale, factura pentru întreg anul s-ar putea apropia de 22–23 de miliarde de lei. Economistul precizează că este vorba despre o proiecție dependentă de evoluția pieței.

Pentru agricultori, prima lovitură vine direct din câmp. La un consum orientativ de 70–90 de litri de motorină pentru un hectar, o diferență de preț de 12–13 lei/litru poate genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 840–1.170 de lei pe hectar, într-un calcul simplificat. La o recoltă de patru tone de grâu la hectar, aceasta echivalează cu aproximativ 210–290 de lei în plus pentru fiecare tonă produsă.

A doua lovitură vine atunci când grâul trebuie transportat spre port. Potrivit lui Rija, la începutul sezonului transportarea unei tone de grâu de la Drochia la Giurgiulești costa aproximativ 500–600 de lei. În prezent, tariful a ajuns în jurul nivelului de 800 de lei pe tonă și are tendință de creștere.

Diferența de 200–300 de lei pe tonă înseamnă o cheltuială suplimentară de 5.000–7.500 de lei pentru un singur camion încărcat cu 25 de tone de grâu.

Motorina este unul dintre factorii care împing tarifele în sus, însă economistul subliniază că scumpirea transportului nu poate fi pusă exclusiv pe seama carburanților. Costurile sunt influențate și de disponibilitatea camioanelor, timpii de așteptare la încărcare și descărcare, cozile și posibilitatea transportatorului de a găsi marfă pentru cursa de întoarcere.

Situația îi dezavantajează în special pe agricultorii din nordul Republicii Moldova. Cumpărătorul stabilește cât poate oferi pentru grâu pornind de la prețul pe care îl poate obține la destinație și scăzând cheltuielile necesare pentru a transporta marfa până acolo. Dacă prețurile externe nu cresc suficient pentru a compensa costurile logistice, transportul mai scump pune presiune directă asupra prețului oferit fermierului.

„Motorina este astfel prezentă în aceeași tonă de grâu de două ori: când este produsă și când este transportată”, concluzionează Iurie Rija.

#cost #Cereale #transport