O țară NATO lovește Rusia lui Putin din plin: A eliminat dependența de Moscova

După invazia Ucrainei declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022, țările din Occident au adoptat mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Acum, un anunț recent venit de la Haga, consfințește renunțarea la dependența de petrolul, gazele naturale și cărbunele Rusiei de către Țările de Jos.

Singura excepție pentru Țările de Jos îl constituie gazul natural lichefiat (GNL) din Rusia, dar și acesta ar putea fi eliminat în viitor, odată cu diversificarea furnizorilor, potrivit guvernului de la Haga.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a fost de acord să elimine cât mai repede importurile rusești de energie. Țările de Jos au muncit din greu pentru a preveni penuria pe care aceasta amenința să le provoace.

Duminica trecută, 5 februarie 2023, au intrat în vigoare sancțiunile aplicate produselor petroliere rusești. În combinație cu sancțiunile existente asupra cărbunelui și țițeiului, acest lucru înseamnă că practic niciun produs petrolier rusesc, țiței sau cărbune nu intră acum în Țările de Jos. Gazul rusesc prin conducte s-a oprit complet.

„La scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am propus să reducem cât mai mult posibil importurile de energie din Rusia, cât mai repede posibil, pentru a nu mai contribui la cufărul de război al Rusiei”, a comentat Rob Jetten, ministrul pentru Politica climatică și energetică.

„Aceasta se datorează faptului că peste 60% din veniturile guvernamentale ale Rusiei au fost derivate din exporturile de combustibili fosili. De atunci, am depus eforturi intense pentru a găsi surse alternative, a economisi energie, a accelera tranziția energetică și a atenua creșterea prețurilor la energie acolo unde este posibil.

Continuăm să muncim din greu pentru a ne asigura că cererea actuală de gaze este satisfăcută, de exemplu prin facilitarea importurilor crescute de GNL din regiuni diversificate și mai stabile, asigurându-ne că instalațiile de stocare a gazelor sunt umplute în mod adecvat, organizând achiziții comune de gaze la nivelul UE și economisind energie”.
Importurile rusești de petrol și cărbune au fost eliminate treptat. Interzicerea importului de țiței rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de o interdicție a importului de produse petroliere rusești, cum ar fi motorina și kerosen, la 5 februarie 2023. Din decembrie 2022, țițeiul rusesc a încetat să intre în Țările de Jos, având în vedere 30 de % din importurile de țiței în 2022 în ansamblu.

Pe lângă interzicerea importului de țiței și produse petroliere rusești, statele membre UE au decis, de asemenea, să stabilească un plafon de preț. Scopul principal al sancțiunilor este de a lovi finanțele guvernului rus. Se estimează că sancțiunile numai asupra țițeiului îl costă în jur de 160 de milioane de euro în venituri pierdute zilnic. Pierderea estimată va fi mai mare odată ce efectele sancțiunilor asupra produselor petroliere vor fi cunoscute.

Importurile de cărbune rusesc au fost interzise începând cu 10 august 2022, iar cărbunele rusesc nu mai intră în Țările de Jos. S-au găsit furnizori alternativi în Australia și Africa de Sud pentru a umple deficiențele.

Acum, practic nu există gaz rusesc care intră în Țările de Jos prin conducte. Înainte de războiul din Ucraina, gazul rusesc reprezenta 25% din importurile olandeze. Europa în ansamblu și-a redus considerabil importurile de gaze rusești. Înainte de război, gazul rusesc reprezenta aproximativ 45% din importuri, în timp ce acum reprezintă aproximativ 10%.

Procentul de GNL importat din Rusia s-a redus și el la jumătate, de la 30% în 2021 la 15% acum. Reducerea importurilor de gaze din Rusia a fost în mare parte compensată de importul de GNL, dar și de dublarea importurilor de gaze din Belgia și creșterea importurilor de gaze din Regatul Unit.

Volumul de GNL importat din Rusia a rămas aproximativ același în 2022 ca în 2021. Dar dublarea importurilor de GNL în ansamblu – inclusiv GNL din alte țări decât Rusia – a însemnat că procentul de GNL importat din Rusia a scăzut din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Olanda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.