Peste jumătate din șrotul Moldovei pleacă în offshore. Cine câștigă cu adevărat?

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o redresare spectaculoasă în sezonul agricol 2025–2026, marcând revenirea acestui produs secundar al procesării pe piețele externe, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada analizată, Moldova a exportat 55.365 de tone de șrot, față de doar 7.635 de tone în sezonul precedent. Astfel, volumul exportat a crescut de 7,2 ori într-un singur sezon, evoluție care reflectă reluarea activității de procesare a florii-soarelui după un an marcat de funcționarea mult sub potențial a capacităților industriale.

Creșterea cantităților exportate este legată direct de revenirea parțială a procesatorilor, care în sezonul anterior au fost afectați de lipsa materiei prime și de condițiile dificile de pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, însă, sezonul 2025–2026 a fost mai slab comparativ cu anii anteriori. Șrotul de floarea-soarelui a fost exportat la un preț mediu de 3,88 lei/kg, sub nivelul de 4,32 lei/kg din sezonul precedent și semnificativ mai jos față de sezonul 2023–2024, când prețurile depășeau 4,50 lei/kg.

Chiar și în condițiile unui preț mediu mai redus, majorarea puternică a volumelor a permis obținerea unor încasări totale de aproximativ 214,8 milioane de lei din exporturile de șrot în sezonul curent. Astfel, produsul revine ca o sursă importantă de venit pentru industria de procesare a florii-soarelui.

O particularitate a sezonului 2025–2026 este structura geografică a exporturilor. Aproximativ 58% din cantitatea totală de șrot exportată a fost direcționată către Elveția, unde se află sediul central al procesatorului. Potrivit analizei, această destinație are în mare parte un rol logistic și comercial, deoarece șrotul este ulterior redistribuit din Elveția către alte piețe externe.

Printre alte piețe importante pentru șrotul de floarea-soarelui moldovenesc se numără Turcia, Serbia și Italia, state cu un sector zootehnic dezvoltat și o cerere constantă pentru surse de proteină vegetală.

Datele arată că, în pofida presiunilor pe prețuri, relansarea procesării interne a permis Moldovei să-și recapete poziția pe piața regională a șrotului de floarea-soarelui, cu efecte pozitive asupra exporturilor și valorii adăugate generate în economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#șrot #offshore #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată o creștere puternică a utilizării cardurilor bancare în Republica Moldova, atât pentru plăți fără numerar, cât și pentru retrageri de numerar. În total, au fost înregistrate 341,0 milioane de operațiuni, cu o valoare cumulată de 208,7 miliarde de lei.

Plățile fără numerar au constituit cea mai mare parte a operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova. Numărul acestora a ajuns la 310,1 milioane de tranzacții, cu o valoare totală de 104,2 miliarde de lei. Majoritatea covârșitoare a plăților au fost efectuate cu carduri de debit – peste 305 milioane de operațiuni, în timp ce cardurile de credit au fost utilizate în aproximativ 4,9 milioane de cazuri.

După sistemul de plată, MasterCard a concentrat cele mai multe tranzacții fără numerar, urmat de Visa, în timp ce American Express a avut un rol marginal.
Din punct de vedere al locației, cele mai multe plăți au fost realizate în rețeaua altor bănci din Republica Moldova, urmate de operațiunile „on-us” (în rețeaua propriei bănci) și de cele efectuate în străinătate.

Plățile cu prezența fizică a cardului au rămas dominante, însă tranzacțiile online (e-commerce) și cele realizate prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD) au cumulat zeci de milioane de operațiuni, confirmând extinderea rapidă a plăților digitale.

În paralel, retragerile de numerar au totalizat 30,9 milioane de operațiuni, cu o valoare de 104,4 miliarde de lei. Și în acest caz, cardurile de debit au fost utilizate aproape exclusiv.
Cea mai mare parte a numerarului a fost retrasă din rețeaua proprie a băncilor, în timp ce retragerile din străinătate au avut o pondere redusă.

Tranzacțiile realizate în Republica Moldova cu carduri emise în străinătate au însumat 33,0 milioane de operațiuni, cu o valoare totală de 24,3 miliarde de lei.
Plățile fără numerar au dominat și acest segment, atât ca număr, cât și ca valoare, iar Visa și MasterCard au concentrat aproape integral operațiunile.