Politico: Bulgaria nu va intra în zona euro în 2025, pe fondul inflației ridicate și dezinformării rusești

23 Apr. 2024, 07:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Apr. 2024, 07:02 // Actual //  bani.md

Bulgaria nu poate adera la zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Politico. Inflația ridicată și sprijinul public oscilant – în parte pus pe seama dezinformării rusești – înseamnă că țara este aproape sigur că nu va atinge obiectivul de aderare pentru 2025.

“Ne aflăm în mijlocul unei crize politice”, a declarat europarlamentarul socialist bulgar Petar Vitanov. Acest lucru ar face “imposibilă” aderarea țării la zona euro până la începutul anului viitor. Iar pe 9 iunie, bulgarii vin la vot pentru a șasea oară în trei ani. “Chiar nu știm care va fi următorul guvern și dacă aceasta va fi una dintre prioritățile lor”, a spus el.

Chiar înainte de căderea guvernului, țara semnala că ar putea rata data de intrare prevăzută. Premierul de atunci, Nikolai Denkov, a declarat în ianuarie că ținta nu era “sacră”. Bulgaria intenționa inițial să adere la moneda comună la începutul anului 2024, dar a fost nevoită să împingă acest obiectiv cu un an mai devreme anul trecut, deoarece nu îndeplinea încă criteriile de aderare.

Ianuarie 2026 “cel mai devreme” ar fi mai realist, având în vedere provocările tehnice pe care le implică trecerea la o monedă națională, potrivit Cinzia Alcidi, cercetător senior la grupul de reflecție CEPS, cu sediul la Bruxelles.

Mai mulți lideri politici, inclusiv guvernatorul băncii centrale a țării, au evocat perspectiva unei intrări la jumătatea anului 2025, dacă nu se poate ajunge la o dată de intrare în ianuarie.

Dar oficialii și experții implicați în aspectele tehnice ale aderării au declarat pentru Politico că aderarea la jumătatea anului ar fi atipică. De obicei, țările aderă la începutul anului din motive administrative.

Europarlamentarul bulgar Eva Maydell, din grupul PPE de centru-dreapta, a declarat că este “optimistă pentru o dată de aderare în 2025”, adăugând că “ar putea fi 1 ianuarie, ar putea fi mai târziu”.

Afectați de creșterea prețurilor

Aderarea la zona euro este un proces tipic al UE, un proces în care țările sunt evaluate de Banca Centrală Europeană înainte ca miniștrii de finanțe, europarlamentarii și șefii de guvern din UE să discute subiectul.

Printre “criteriile de convergență” pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a se califica se numără: un curs de schimb stabil, atingerea obiectivelor privind deficitul public și rata datoriei publice și alinierea legislației naționale la legislația UE.
Următorul raport al BCE privind Bulgaria, care va stabili dacă este pregătită să adere, este așteptat înainte de vară.

Inflația rămâne o problemă. Pentru a adera, Bulgaria are nevoie de o medie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei țări “cele mai performante” din UE – o categorie neclară care creează o zonă gri în ceea ce privește cifra exactă a inflației necesare. Cea mai recentă țară care a aderat, Croația în 2023, a beneficiat ea însăși de o selecție selectivă a datelor atunci când i s-a permis să adere în ciuda unei rate mai mari.

“Singurul obstacol pentru Bulgaria este criteriul inflației”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la grupul de reflecție economică Bruegel, cu sediul la Bruxelles. “Se află într-o poziție bugetară bună – datorii publice scăzute, deficite bugetare sub control.”
Prognoza actuală a țării, care prevede o rată a inflației de 2,9% în 2025, ar “implica faptul că Bulgaria ar putea adera în 2026”, a spus Darvas. El a adăugat că există “o oarecare marjă de manevră” cu privire la posibilitatea ca aceeași zonă gri care a permis aderarea Croației în 2023 să fie folosită pentru a scurta calendarul de aderare a Bulgariei, dar a adăugat că “trebuie să fie justificată”.

În teorie, Sofia ar cere un nou raport de convergență de la BCE spre sfârșitul acestui an, care ar avea o cifră de inflație suficient de scăzută pentru a putea adera până la jumătatea anului 2025. Dar, în practică, oficialii UE care ar fi implicați în procesul tehnic se întreabă dacă acest lucru ar fi fezabil.

Dezinformarea rusă

În rândul clasei politice bulgare, aderarea la zona euro este ușor de vândut. Dar publicul se dovedește mai greu de convins.
Într-un sondaj Eurobarometru realizat anul trecut, bulgarii au raportat un sprijin mai mic decât media în favoarea aderării și preocupări mai mari decât media cu privire la probleme precum stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul tranziției.
Oficiali europeni de rang înalt au declarat pentru publicația citată că dezinformarea sponsorizată de Rusia a jucat un rol în această scădere de popularitate.

“Cred în continuare că majoritatea bulgarilor ar prefera să facă parte din zona euro”, a declarat eurodeputatul Vitanov. “Nu acuz aici doar propaganda rusă. Da, ea există. Dar, în general, cei care rămân în urmă sunt politicienii bulgari”.

În afară de performanțele sale în ceea ce privește domolirea inflației, Bulgaria se află într-o poziție relativ puternică pentru a adera la zona euro, au declarat mai mulți experți și oficiali.

Moneda țării, levă, este legată de euro din 1999, iar Bulgaria face parte din uniunea bancară a UE din 2020 – mișcări despre care eurodeputatul Maydell a spus că arată “un angajament foarte, foarte clar” de aderare.

Luna trecută, țara a primit, de asemenea, un semn din partea țărilor din zona euro, când șefii lor de guvern au lăudat progresele Bulgariei.

Dar, în ciuda sprijinului public al UE pentru obiectivul din ianuarie 2025, înalții funcționari recunosc în privat că, aproape sigur, nu se va realiza.  Așa cum a spus unul dintre ei: “Nici nu se pune problema”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.