Politico: Bulgaria nu va intra în zona euro în 2025, pe fondul inflației ridicate și dezinformării rusești

23 Apr. 2024, 07:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Apr. 2024, 07:02 // Actual //  bani.md

Bulgaria nu poate adera la zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Politico. Inflația ridicată și sprijinul public oscilant – în parte pus pe seama dezinformării rusești – înseamnă că țara este aproape sigur că nu va atinge obiectivul de aderare pentru 2025.

“Ne aflăm în mijlocul unei crize politice”, a declarat europarlamentarul socialist bulgar Petar Vitanov. Acest lucru ar face “imposibilă” aderarea țării la zona euro până la începutul anului viitor. Iar pe 9 iunie, bulgarii vin la vot pentru a șasea oară în trei ani. “Chiar nu știm care va fi următorul guvern și dacă aceasta va fi una dintre prioritățile lor”, a spus el.

Chiar înainte de căderea guvernului, țara semnala că ar putea rata data de intrare prevăzută. Premierul de atunci, Nikolai Denkov, a declarat în ianuarie că ținta nu era “sacră”. Bulgaria intenționa inițial să adere la moneda comună la începutul anului 2024, dar a fost nevoită să împingă acest obiectiv cu un an mai devreme anul trecut, deoarece nu îndeplinea încă criteriile de aderare.

Ianuarie 2026 “cel mai devreme” ar fi mai realist, având în vedere provocările tehnice pe care le implică trecerea la o monedă națională, potrivit Cinzia Alcidi, cercetător senior la grupul de reflecție CEPS, cu sediul la Bruxelles.

Mai mulți lideri politici, inclusiv guvernatorul băncii centrale a țării, au evocat perspectiva unei intrări la jumătatea anului 2025, dacă nu se poate ajunge la o dată de intrare în ianuarie.

Dar oficialii și experții implicați în aspectele tehnice ale aderării au declarat pentru Politico că aderarea la jumătatea anului ar fi atipică. De obicei, țările aderă la începutul anului din motive administrative.

Europarlamentarul bulgar Eva Maydell, din grupul PPE de centru-dreapta, a declarat că este “optimistă pentru o dată de aderare în 2025”, adăugând că “ar putea fi 1 ianuarie, ar putea fi mai târziu”.

Afectați de creșterea prețurilor

Aderarea la zona euro este un proces tipic al UE, un proces în care țările sunt evaluate de Banca Centrală Europeană înainte ca miniștrii de finanțe, europarlamentarii și șefii de guvern din UE să discute subiectul.

Printre “criteriile de convergență” pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a se califica se numără: un curs de schimb stabil, atingerea obiectivelor privind deficitul public și rata datoriei publice și alinierea legislației naționale la legislația UE.
Următorul raport al BCE privind Bulgaria, care va stabili dacă este pregătită să adere, este așteptat înainte de vară.

Inflația rămâne o problemă. Pentru a adera, Bulgaria are nevoie de o medie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei țări “cele mai performante” din UE – o categorie neclară care creează o zonă gri în ceea ce privește cifra exactă a inflației necesare. Cea mai recentă țară care a aderat, Croația în 2023, a beneficiat ea însăși de o selecție selectivă a datelor atunci când i s-a permis să adere în ciuda unei rate mai mari.

“Singurul obstacol pentru Bulgaria este criteriul inflației”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la grupul de reflecție economică Bruegel, cu sediul la Bruxelles. “Se află într-o poziție bugetară bună – datorii publice scăzute, deficite bugetare sub control.”
Prognoza actuală a țării, care prevede o rată a inflației de 2,9% în 2025, ar “implica faptul că Bulgaria ar putea adera în 2026”, a spus Darvas. El a adăugat că există “o oarecare marjă de manevră” cu privire la posibilitatea ca aceeași zonă gri care a permis aderarea Croației în 2023 să fie folosită pentru a scurta calendarul de aderare a Bulgariei, dar a adăugat că “trebuie să fie justificată”.

În teorie, Sofia ar cere un nou raport de convergență de la BCE spre sfârșitul acestui an, care ar avea o cifră de inflație suficient de scăzută pentru a putea adera până la jumătatea anului 2025. Dar, în practică, oficialii UE care ar fi implicați în procesul tehnic se întreabă dacă acest lucru ar fi fezabil.

Dezinformarea rusă

În rândul clasei politice bulgare, aderarea la zona euro este ușor de vândut. Dar publicul se dovedește mai greu de convins.
Într-un sondaj Eurobarometru realizat anul trecut, bulgarii au raportat un sprijin mai mic decât media în favoarea aderării și preocupări mai mari decât media cu privire la probleme precum stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul tranziției.
Oficiali europeni de rang înalt au declarat pentru publicația citată că dezinformarea sponsorizată de Rusia a jucat un rol în această scădere de popularitate.

“Cred în continuare că majoritatea bulgarilor ar prefera să facă parte din zona euro”, a declarat eurodeputatul Vitanov. “Nu acuz aici doar propaganda rusă. Da, ea există. Dar, în general, cei care rămân în urmă sunt politicienii bulgari”.

În afară de performanțele sale în ceea ce privește domolirea inflației, Bulgaria se află într-o poziție relativ puternică pentru a adera la zona euro, au declarat mai mulți experți și oficiali.

Moneda țării, levă, este legată de euro din 1999, iar Bulgaria face parte din uniunea bancară a UE din 2020 – mișcări despre care eurodeputatul Maydell a spus că arată “un angajament foarte, foarte clar” de aderare.

Luna trecută, țara a primit, de asemenea, un semn din partea țărilor din zona euro, când șefii lor de guvern au lăudat progresele Bulgariei.

Dar, în ciuda sprijinului public al UE pentru obiectivul din ianuarie 2025, înalții funcționari recunosc în privat că, aproape sigur, nu se va realiza.  Așa cum a spus unul dintre ei: “Nici nu se pune problema”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

31 Iul. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS Ilie Ionaș revine în atenția publică după ce fratele său, Gheorghe Ionaș, a fost sancționat de poliție în urma unui conflict cu o femeie produs la 12 iulie. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au intervenit după un apel la Serviciul 112, iar în urma documentării cazului, bărbatul a fost sancționat pe 15 iulie, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, poliția s-a autosesizat și în urma informațiilor apărute despre presupuse incidente similare din 8 mai și 24 iulie, însă cazul din 24 iulie nu s-a confirmat.

Cine este deputatul Ilie Ionaș, fratele bătăușului

Deputatul PAS, Iilie Ionaș este cel mi bogat om din Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de avere pentru anul 2025 a deputatului relevă un adevărat patrimoniu, construit în mare parte din investiții și activități desfășurate în Marea Britanie în sumă totală de 257 de milioane de lei. Deputatul PAS Ilie Ionaș declară o avere de aproape șase ori mai mare decât bugetul anual al stului Costești, localității pe care a administrat-o îninte de a ajunge în Parlament, cu proprietăți în trei țări, investiții și participații în firme care au derulat contracte finanțate din bani publici de aproape 100 de milioane de lei.

Potrivit documentului, veniturile obținute din funcțiile publice reprezintă doar o parte redusă din încasările sale. În calitate de deputat, Ilie Ionaș a declarat un salariu de 27.811,54 lei, iar din funcția de la Primăria Costești – 289.495 de lei/anual. Totodată, familia declară și venituri salariale din Regatul Unit, de 12.900 de lire sterline (305.567,59 lei).

Cele mai multe venituri provin însă din dividende și chirii. Deputatul declară dividende de 60.000 de lire sterline (1.408.518 lei) de la MD Holding Limited și încă 36.337,5 lire sterline (853.033,71 lei) de la MD Shield Holdings Limited. Soția sa declară venituri identice din aceleași companii.

La acestea se adaugă venituri din chirii și locațiuni. Ilie Ionaș declară 10.000 de lire sterline (234.753 de lei) din chiria unei case din Marea Britanie și 718.080 de lei din contracte de locațiune prin MD Developments (London) Limited – Sucursala Costești. Soția sa declară, la rândul ei, aproape 698.250 de lei din locațiune și încă 10.000 de lire sterline din chiria unei locuințe, precum și indemnizații pentru copii acordate în Regatul Unit.

La capitolul bunuri imobile, deputatul declară mai multe terenuri agricole primite prin donație încă din 2004, dar și un portofoliu de proprietăți. Acesta deține o casă cumpărată în 2015 pentru 440.000 de lire sterline (10.329.132 de lei), o altă casă achiziționată în 2020 pentru 1,85 milioane de lire sterline (43.429.305 lei), a cărei valoare de piață este estimată acum la 2,5 milioane de lire sterline (58.688.250 de lei), precum și trei apartamente cumpărate în Emiratele Arabe Unite în 2022, evaluate la 1,389 milioane AED (6.672.478 de lei), 2,682 milioane AED (13.061.340 de lei) și 1,179 milioane AED (5.626.305 lei). Declarația mai include un apartament cumpărat în România în 1998 cu 10.000 de lei românești, a cărui valoare de piață este estimată în prezent la peste 611.000 de lei românești (2.343.551 de lei), precum și o casă utilizată în baza unui contract de comodat.

Deputatul declară și utilizarea unui automobil Land Rover, fabricat în 2022, evaluat la 2,12 milioane de lei, aflat în posesia sa în baza unui alt drept de folosință, titular fiind o persoană juridică.

Conturi bancare de milioane

La capitolul active financiare, Ilie Ionaș declară investiții și fonduri de pensii în Regatul Unit în valoare de sute de mii de lire sterline. Printre acestea se numără un fond Scottish Widows Workplace Pension cu un sold de 252.704 lire sterline (5.932.316 lei), un fond St James Place Pension de 176.257 lire sterline (4.137.685 de lei), un fond Octopus Apollo Venture Capital Trust de 69.195 lire sterline (1.624.385 de lei), un alt fond Scottish Widows ISA de 52.533 lire sterline (1.233.228 de lei), precum și alte investiții și conturi bancare. În Republica Moldova, deputatul deține într-un cont curent la OTP Bank peste 542.917 lei și alte disponibilități bancare.

Zeci de contracte cu statul și aproape 100 de milioane lei încasate din buget

Totodată, familia Ionaș are 47 de contracte cu diferite autorități publice locale din Republica Moldova în sumă de 87,2 milioane de lei.

În 2024, portalul Moldova Curata relata că firma administrată de mama lui Ilie Ionaș a câştigat, începând cu anul 2021, mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Primăria Costești, iar suma totală a contractelor atribuite a fost de 19 milioane de lei. Compania „Service Tulis” își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor  și a fost declarată câștigătoare a licitațiilor și până ca Ilie Ionaș să devină primarul acestei localități. Totodată, de fiecare dată când compania „Service Tulis” participa la concursurile de achiziții publice organizate de Primăria Costești, Ilie Ionaș depunea, așa cum prevede legea, declarații privind conflictele de interese la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Comentând situația, Ilie Ionaș a menționat că nu a fost implicat în niciun fel la selectarea învingătorului achiziției și nici nu a făcut parte din Comisia de evaluare a ofertelor. „Eu mă uit din alt punct de vedere. Din posibilitatea legală de a participa la licitație și la posibilitatea de a o câștiga. Nu văd o problemă morală”, a comentat Ilie Ionaș.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!