Politico: Bulgaria nu va intra în zona euro în 2025, pe fondul inflației ridicate și dezinformării rusești

23 Apr. 2024, 07:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Apr. 2024, 07:02 // Actual //  bani.md

Bulgaria nu poate adera la zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Politico. Inflația ridicată și sprijinul public oscilant – în parte pus pe seama dezinformării rusești – înseamnă că țara este aproape sigur că nu va atinge obiectivul de aderare pentru 2025.

“Ne aflăm în mijlocul unei crize politice”, a declarat europarlamentarul socialist bulgar Petar Vitanov. Acest lucru ar face “imposibilă” aderarea țării la zona euro până la începutul anului viitor. Iar pe 9 iunie, bulgarii vin la vot pentru a șasea oară în trei ani. “Chiar nu știm care va fi următorul guvern și dacă aceasta va fi una dintre prioritățile lor”, a spus el.

Chiar înainte de căderea guvernului, țara semnala că ar putea rata data de intrare prevăzută. Premierul de atunci, Nikolai Denkov, a declarat în ianuarie că ținta nu era “sacră”. Bulgaria intenționa inițial să adere la moneda comună la începutul anului 2024, dar a fost nevoită să împingă acest obiectiv cu un an mai devreme anul trecut, deoarece nu îndeplinea încă criteriile de aderare.

Ianuarie 2026 “cel mai devreme” ar fi mai realist, având în vedere provocările tehnice pe care le implică trecerea la o monedă națională, potrivit Cinzia Alcidi, cercetător senior la grupul de reflecție CEPS, cu sediul la Bruxelles.

Mai mulți lideri politici, inclusiv guvernatorul băncii centrale a țării, au evocat perspectiva unei intrări la jumătatea anului 2025, dacă nu se poate ajunge la o dată de intrare în ianuarie.

Dar oficialii și experții implicați în aspectele tehnice ale aderării au declarat pentru Politico că aderarea la jumătatea anului ar fi atipică. De obicei, țările aderă la începutul anului din motive administrative.

Europarlamentarul bulgar Eva Maydell, din grupul PPE de centru-dreapta, a declarat că este “optimistă pentru o dată de aderare în 2025”, adăugând că “ar putea fi 1 ianuarie, ar putea fi mai târziu”.

Afectați de creșterea prețurilor

Aderarea la zona euro este un proces tipic al UE, un proces în care țările sunt evaluate de Banca Centrală Europeană înainte ca miniștrii de finanțe, europarlamentarii și șefii de guvern din UE să discute subiectul.

Printre “criteriile de convergență” pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a se califica se numără: un curs de schimb stabil, atingerea obiectivelor privind deficitul public și rata datoriei publice și alinierea legislației naționale la legislația UE.
Următorul raport al BCE privind Bulgaria, care va stabili dacă este pregătită să adere, este așteptat înainte de vară.

Inflația rămâne o problemă. Pentru a adera, Bulgaria are nevoie de o medie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei țări “cele mai performante” din UE – o categorie neclară care creează o zonă gri în ceea ce privește cifra exactă a inflației necesare. Cea mai recentă țară care a aderat, Croația în 2023, a beneficiat ea însăși de o selecție selectivă a datelor atunci când i s-a permis să adere în ciuda unei rate mai mari.

“Singurul obstacol pentru Bulgaria este criteriul inflației”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la grupul de reflecție economică Bruegel, cu sediul la Bruxelles. “Se află într-o poziție bugetară bună – datorii publice scăzute, deficite bugetare sub control.”
Prognoza actuală a țării, care prevede o rată a inflației de 2,9% în 2025, ar “implica faptul că Bulgaria ar putea adera în 2026”, a spus Darvas. El a adăugat că există “o oarecare marjă de manevră” cu privire la posibilitatea ca aceeași zonă gri care a permis aderarea Croației în 2023 să fie folosită pentru a scurta calendarul de aderare a Bulgariei, dar a adăugat că “trebuie să fie justificată”.

În teorie, Sofia ar cere un nou raport de convergență de la BCE spre sfârșitul acestui an, care ar avea o cifră de inflație suficient de scăzută pentru a putea adera până la jumătatea anului 2025. Dar, în practică, oficialii UE care ar fi implicați în procesul tehnic se întreabă dacă acest lucru ar fi fezabil.

Dezinformarea rusă

În rândul clasei politice bulgare, aderarea la zona euro este ușor de vândut. Dar publicul se dovedește mai greu de convins.
Într-un sondaj Eurobarometru realizat anul trecut, bulgarii au raportat un sprijin mai mic decât media în favoarea aderării și preocupări mai mari decât media cu privire la probleme precum stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul tranziției.
Oficiali europeni de rang înalt au declarat pentru publicația citată că dezinformarea sponsorizată de Rusia a jucat un rol în această scădere de popularitate.

“Cred în continuare că majoritatea bulgarilor ar prefera să facă parte din zona euro”, a declarat eurodeputatul Vitanov. “Nu acuz aici doar propaganda rusă. Da, ea există. Dar, în general, cei care rămân în urmă sunt politicienii bulgari”.

În afară de performanțele sale în ceea ce privește domolirea inflației, Bulgaria se află într-o poziție relativ puternică pentru a adera la zona euro, au declarat mai mulți experți și oficiali.

Moneda țării, levă, este legată de euro din 1999, iar Bulgaria face parte din uniunea bancară a UE din 2020 – mișcări despre care eurodeputatul Maydell a spus că arată “un angajament foarte, foarte clar” de aderare.

Luna trecută, țara a primit, de asemenea, un semn din partea țărilor din zona euro, când șefii lor de guvern au lăudat progresele Bulgariei.

Dar, în ciuda sprijinului public al UE pentru obiectivul din ianuarie 2025, înalții funcționari recunosc în privat că, aproape sigur, nu se va realiza.  Așa cum a spus unul dintre ei: “Nici nu se pune problema”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!