Prețurile petrolului au crescut joi cu peste 3%. Trendul scumpirilor la carburanți în Moldova va continua

Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 3%, până la maximele ultimelor două luni, din cauza semnelor de ofertă limitată înainte de sezonul de vară din SUA, în timp ce Uniunea Europeană (UE) este în conflict cu Ungaria din cauza planurilor de a interzice importurile de ţiţei din Rusia, din cauza invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în iulie au crescut cu 3,37 dolari, sau cu 3%, la 117,40 dolari pe baril.

Cotaţia ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,76 dolari, sau cu 3,4%, la 114,09 dolari.

Preţul petrolului Brent a crescut pentru a şasea zi consecutiv şi a consemnat cel mai ridicat nivel de închidere după 25 martie. WTI a închis la cel mai ridicat nivel din 23 martie.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că este încrezător că se poate ajunge la un acord pentru interzicerea achiziţiilor de petrol rusesc înainte de următoarea reuniune a consiliului din 30 mai.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că UE poate ajunge la un acord privind un embargo petrolier în câteva zile, sau poate căuta ”alte instrumente”.

Ungaria rămâne un obstacol, deoarece sancţiunile UE necesită sprijinul unanim al statelor membre.

Budapesta face presiuni pentru aproximativ 750 de milioane de euro (800 de milioane de dolari), pentru a-şi moderniza rafinăriile şi a extinde o conductă din Croaţia.

Chiar şi fără o interdicţie oficială, este disponibil mult mai puţin petrol rusesc, deoarece cumpărătorii şi casele comerciale au evitat furnizorii din această ţară.

Producţia de petrol a Rusiei ar urma să scadă la 480-500 de milioane de tone în acest an, de la 524 de milioane de tone în 2021, a raportat agenţia de presă de stat RIA, citându-l pe viceprim-ministrul Alexandr Novak.

OPEC+ se întruneşte pe 2 iunie şi este aşteaptată să respecte un acord de producţie de petrol convenit anul trecut şi să ridice ţintele de producţie pentru iulie cu 432.000 de barili pe zi, au declarat şase surse OPEC+ pentru Reuters, respingând apelurile occidentale pentru o creştere mai rapidă a livrărilor, pentru a ţine sub control preţurile.

Alţi factori susţin, de asemenea, preţul petrolului.

”Shanghai se pregăteşte să se redeschidă după un blocaj de două luni, în timp ce sezonul de vârf din SUA începe cu weekendul Memorial Day”, a declarat Sugandha Sachdeva, vicepreşedinte pentru cercetarea mărfurilor la Religare Broking.

Statele Unite sărbătoresc Ziua Memorialului luni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#BRENT #petrol #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.