Promisiunile „aeriene” ale autorităților. După Spînu, și Bolea promite să dezvolte aeroportul din Chișinău

11 Dec. 2024, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2024, 11:01 // Actual //  bani.md

Aeroportul Internațional Chișinău nu mai face față fluxului de călători din ultimii ani, iar singurul terminal pentru pasageri de la aerogară și-a depășit cu mult capacitatea, fapt ce generează cozi imense și întârzieri la decolare și aterizare. Una dintre soluții este construcția unui nou terminal, însă, deocamdată, în afara de promisiuni, pași concreți în această privință nu au fost făcuți de către autoritățile statului, în a căror gestiune se află astăzi aerogara, scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Promisiunile „aeriene” ale autorităților

În mai 2024, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declara că, până la finele anului, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurii Aeroportului.

„Dacă ne uităm la toate parcările, infrastructura pe care o avem și terminalele din Aeroport, este un semn că nu e suficient pentru un astfel de număr de pasageri. Noi avem un Acord cu Corporația Financiară Internațională (IFC), parte componentă a Băncii Mondiale, și vom începe un studiu de fezabilitate anul acesta și sperăm că până la finele anului vom avea deja elaborat planul de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurală a Aeroportuluiˮ, spunea Spînu în luna mai.

O declarație similară a fost făcută, în august 2023, de către fostul  administratorul al Aeroportului, Constantin Vozian.

„Construcția unui nou terminal este inclusă în master-planul de dezvoltare a Aeroportului. Deja devine și o necesitate”, a precizat Constantin Vozian.

Cu promisiuni similare a venit și noul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe la aeroport, care a avut loc marți, 10 decembrie, mai scrie ziua.md.

„La ședința cu angajații AIC s-a vorbit despre digitalizarea controlului de pașapoarte, implementarea tehnologiilor avansate, precum self check-in, recunoașterea facială și detectarea comportamentală, pentru a asigura un proces rapid și sigur pentru pasageri. La fel, discuțiile au vizat extinderea parcării aeroportului prin dezvoltarea unui proiect de parcare modernă în partea de est a aeroportului, menit să crească capacitatea și accesibilitatea. În același timp, a fost evidențiat fluxul record de pasageri înregistrat, cu atingerea, până la sfârșitul anului, a unui nou prag istoric de 4 milioane de pasageri anuali”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Aceleași promisiuni au fost formulate și într-un comunicat al Aeroportului, care a accentuat că, în cadrul ședinței s-a vorbit și despre extinderea terminalului de pasageri.

Dezvoltarea aeroportului din Chișinău, pusă pe pauză

Ultima dată, terminalul de pasageri a fost reconstruit și extins în perioada 2015-2018 de către fostul concesionar al aeroportului. Până la reconstrucție, terminalul de pasageri avea o suprafața de 10.715 m2. Pentru a majora capacitatea traficului de pasageri conform standardelor Asociației Internaționale de Transport Aerian, terminalul a fost extins până la 15.650 m2. Noul terminal intra în categoria de clasa „C” de confort și fluiditate și corespundea unui trafic anual de până la 2,6 milioane de pasageri sau până la 1500 de pasageri pe oră la decolare și aterizare în orele de vârf, potrivit ziua.md.

În acea perioadă, efectuarea tuturor formalităților, de la înregistrarea tichetului de zbor, trecerea controlului de securitate, controlul pașapoartelor la poliția de frontiera și controlul vamal până la intrarea în zona sterilă, dura până la 15 minute. Astăzi, din cauza unui număr mult mai mare de pasageri, acest proces durează peste 40 minute.

Capacitatea terminalului a fost depășită odată cu începerea războiului din Ucraina. Traficul pentru anul 2023 a ajuns la cifra de 2 838 073 de pasageri, potrivit datelor disponibile ale Autorității Aeronautice Civile. Mai mult, la începutul anului 2023, conform prognozelor Airports Council International, pentru anul 2024 era preconizată o creștere de minimum 20 la sută a traficului.

Conform standardelor internaționale, unui pasager din aeroporturile de categoria de confort „C”, așa cum este cel din Chișinău, trebuie să îi revină, în medie, o suprafață de 20 m2. Astfel, la traficul din ziua de azi, care se apropie de 4 milioane pe an, este nevoie de un terminal de cel puțin 30.000 m2, adică dublu față de cât avem astăzi, mai scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Potrivit datelor statistice din sursele deschise și oficiale, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, traficul de pasageri a constituit 3 811 477 pasageri, ceea ce reprezintă mult peste capacitatea de operare a termalului, preconizată pentru un flux de 2,6 milioane de pasageri anual.

Între timp, măsurile luate de către autorități pentru a face față numărului mare de pasageri au fost departe de a rezolva situația. Interzicerea în mai multe rânduri a accesului în terminalul aeroportului pentru persoanele care petrec pasagerii nu doar că nu au dat rezultate în ceea ce privește fluidizarea, ci au stârnit nemulțumiri în societate. O altă decizie controversată este și intenția de a suplimenta lista funcționarilor și demnitarilor care vor fi deserviți de Sala delegațiilor oficiale a Aeroportului Chișinău atunci când pleacă sau vin din deplasările din străinătate, scrie ziua.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre supus consultărilor publice, printre noii privilegiați se numără viceguvernatorii Băncii Naționale, secretarii generali ai Parlamentului și Președinției și șefii de cabinete și consilierii șefului statului, ai premierului și președintelui Parlamentului.

De asemenea, potrivit ziua.md, în listă au mai fost incluși și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale și directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, precum și adjuncții săi. Executivul mai anunță că urmează să fie deserviți gratis prin Sala VIP a Aeroportului Chișinău și reprezentanții oficiali, invitați în Republica Moldova de vicepreședinții Parlamentului.

Realitatea Live

15 Nov. 2025, 07:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2025, 07:55 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII