Promisiunile „aeriene” ale autorităților. După Spînu, și Bolea promite să dezvolte aeroportul din Chișinău

Aeroportul Internațional Chișinău nu mai face față fluxului de călători din ultimii ani, iar singurul terminal pentru pasageri de la aerogară și-a depășit cu mult capacitatea, fapt ce generează cozi imense și întârzieri la decolare și aterizare. Una dintre soluții este construcția unui nou terminal, însă, deocamdată, în afara de promisiuni, pași concreți în această privință nu au fost făcuți de către autoritățile statului, în a căror gestiune se află astăzi aerogara, scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Promisiunile „aeriene” ale autorităților

În mai 2024, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declara că, până la finele anului, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurii Aeroportului.

„Dacă ne uităm la toate parcările, infrastructura pe care o avem și terminalele din Aeroport, este un semn că nu e suficient pentru un astfel de număr de pasageri. Noi avem un Acord cu Corporația Financiară Internațională (IFC), parte componentă a Băncii Mondiale, și vom începe un studiu de fezabilitate anul acesta și sperăm că până la finele anului vom avea deja elaborat planul de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurală a Aeroportuluiˮ, spunea Spînu în luna mai.

O declarație similară a fost făcută, în august 2023, de către fostul administratorul al Aeroportului, Constantin Vozian.

„Construcția unui nou terminal este inclusă în master-planul de dezvoltare a Aeroportului. Deja devine și o necesitate”, a precizat Constantin Vozian.

Cu promisiuni similare a venit și noul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe la aeroport, care a avut loc marți, 10 decembrie, mai scrie ziua.md.

„La ședința cu angajații AIC s-a vorbit despre digitalizarea controlului de pașapoarte, implementarea tehnologiilor avansate, precum self check-in, recunoașterea facială și detectarea comportamentală, pentru a asigura un proces rapid și sigur pentru pasageri. La fel, discuțiile au vizat extinderea parcării aeroportului prin dezvoltarea unui proiect de parcare modernă în partea de est a aeroportului, menit să crească capacitatea și accesibilitatea. În același timp, a fost evidențiat fluxul record de pasageri înregistrat, cu atingerea, până la sfârșitul anului, a unui nou prag istoric de 4 milioane de pasageri anuali”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Aceleași promisiuni au fost formulate și într-un comunicat al Aeroportului, care a accentuat că, în cadrul ședinței s-a vorbit și despre extinderea terminalului de pasageri.

Dezvoltarea aeroportului din Chișinău, pusă pe pauză

Ultima dată, terminalul de pasageri a fost reconstruit și extins în perioada 2015-2018 de către fostul concesionar al aeroportului. Până la reconstrucție, terminalul de pasageri avea o suprafața de 10.715 m2. Pentru a majora capacitatea traficului de pasageri conform standardelor Asociației Internaționale de Transport Aerian, terminalul a fost extins până la 15.650 m2. Noul terminal intra în categoria de clasa „C” de confort și fluiditate și corespundea unui trafic anual de până la 2,6 milioane de pasageri sau până la 1500 de pasageri pe oră la decolare și aterizare în orele de vârf, potrivit ziua.md.

În acea perioadă, efectuarea tuturor formalităților, de la înregistrarea tichetului de zbor, trecerea controlului de securitate, controlul pașapoartelor la poliția de frontiera și controlul vamal până la intrarea în zona sterilă, dura până la 15 minute. Astăzi, din cauza unui număr mult mai mare de pasageri, acest proces durează peste 40 minute.

Capacitatea terminalului a fost depășită odată cu începerea războiului din Ucraina. Traficul pentru anul 2023 a ajuns la cifra de 2 838 073 de pasageri, potrivit datelor disponibile ale Autorității Aeronautice Civile. Mai mult, la începutul anului 2023, conform prognozelor Airports Council International, pentru anul 2024 era preconizată o creștere de minimum 20 la sută a traficului.

Conform standardelor internaționale, unui pasager din aeroporturile de categoria de confort „C”, așa cum este cel din Chișinău, trebuie să îi revină, în medie, o suprafață de 20 m2. Astfel, la traficul din ziua de azi, care se apropie de 4 milioane pe an, este nevoie de un terminal de cel puțin 30.000 m2, adică dublu față de cât avem astăzi, mai scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Potrivit datelor statistice din sursele deschise și oficiale, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, traficul de pasageri a constituit 3 811 477 pasageri, ceea ce reprezintă mult peste capacitatea de operare a termalului, preconizată pentru un flux de 2,6 milioane de pasageri anual.

Între timp, măsurile luate de către autorități pentru a face față numărului mare de pasageri au fost departe de a rezolva situația. Interzicerea în mai multe rânduri a accesului în terminalul aeroportului pentru persoanele care petrec pasagerii nu doar că nu au dat rezultate în ceea ce privește fluidizarea, ci au stârnit nemulțumiri în societate. O altă decizie controversată este și intenția de a suplimenta lista funcționarilor și demnitarilor care vor fi deserviți de Sala delegațiilor oficiale a Aeroportului Chișinău atunci când pleacă sau vin din deplasările din străinătate, scrie ziua.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre supus consultărilor publice, printre noii privilegiați se numără viceguvernatorii Băncii Naționale, secretarii generali ai Parlamentului și Președinției și șefii de cabinete și consilierii șefului statului, ai premierului și președintelui Parlamentului.

De asemenea, potrivit ziua.md, în listă au mai fost incluși și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale și directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, precum și adjuncții săi. Executivul mai anunță că urmează să fie deserviți gratis prin Sala VIP a Aeroportului Chișinău și reprezentanții oficiali, invitați în Republica Moldova de vicepreședinții Parlamentului.

#Vladimir Bolea #promisiuni #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova se confruntă cu blocaje simultane pe două dintre principalele rute logistice transportul naval pe Dunăre și punctele de trecere rutieră spre România. Reprezentanții sectorului au discutat problema, la 14 septembrie, în cadrul a două ședințe separate cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Cea mai gravă situație este în prezent pe Dunăre. Accesul Portului Internațional Liber Giurgiulești către Marea Neagră se realizează prin Canalul Sulina, aflat pe teritoriul României, iar în zona Reni–Giurgiulești ar aștepta în prezent între cinci și opt nave.

Potrivit reprezentanților sectorului cerealier și oleaginos, tranzitul prin Canalul Sulina presupune întârzieri de peste 15 zile. În același timp, restricțiile de pescaj, de aproximativ 5,5–6,5 metri față de gabaritul nominal de 7,20 metri, obligă operatorii să efectueze rotații suplimentare și să utilizeze nave încărcate doar parțial.

Sectorul salută implicarea directă a ministrului Eugen Osmochescu, care a răspuns prompt problemelor semnalate și a decis să meargă la fața locului pentru identificarea unor soluții concrete.

Una dintre soluțiile propuse este autorizarea încărcării la radă, adică transferul mărfurilor pe nave aflate la ancoră, fără ocuparea unei dane portuare. Sectorul susține că o asemenea măsură ar permite deblocarea rapidă a navelor aflate în așteptare și ar putea adăuga o capacitate suplimentară de 20.000–50.000 de tone la fiecare rotație.

Cererea pentru aplicarea acestui mecanism a fost deja depusă, iar operațiunile ar urma să se desfășoare în zona Giurgiulești–Reni–Galați. Pentru punerea în aplicare este însă necesar acordul Comisiei Europene.

Subiectul urmează să fie discutat marți, 15 septembrie, de viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei întrevederi cu comisarul european responsabil de proiectele de infrastructură din Republica Moldova și Ucraina. Tema centrală va fi fluidizarea traficului naval pe Dunăre.

Probleme sunt semnalate și pe coridorul rutier din zona Giurgiulești. Miercuri, 16 septembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, și Viorel Cernăuțanu urmează să se deplaseze la fața locului pentru a evalua posibilitatea reintroducerii dirijării rutiere pe tronsonul Reni–Giurgiulești, segment de aproximativ doi kilometri care leagă portul de punctul vamal.

Sectorul cere inclusiv transmiterea anticipată către Poliția de Frontieră a listelor cu camioanele care dețin statut de Operator Economic Autorizat, astfel încât acestea să poată fi dirijate și, dacă este necesar, însoțite prin coloanele formate pe drumul public până la intrarea în zona vamală.

O altă solicitare vizează reactivarea mecanismului de acces alternant pentru transportatorii moldoveni și ucraineni, sistem care ar fi funcționat anterior.

Reprezentanții sectorului susțin că, spre deosebire de discuțiile anterioare, de această dată autoritățile au stabilit deja acțiuni concrete și termene apropiate: o discuție la nivelul Comisiei Europene pe 15 septembrie și o vizită tehnică la Giurgiulești pe 16 septembrie.

Rămâne însă de văzut dacă discuțiile se vor transforma și în decizii efective un calendar clar pentru autorizarea încărcării la radă și reluarea mecanismelor de dirijare a traficului rutier la Giurgiulești.

#Dunare #Cereale #export