Promisiunile „aeriene” ale autorităților. După Spînu, și Bolea promite să dezvolte aeroportul din Chișinău

Aeroportul Internațional Chișinău nu mai face față fluxului de călători din ultimii ani, iar singurul terminal pentru pasageri de la aerogară și-a depășit cu mult capacitatea, fapt ce generează cozi imense și întârzieri la decolare și aterizare. Una dintre soluții este construcția unui nou terminal, însă, deocamdată, în afara de promisiuni, pași concreți în această privință nu au fost făcuți de către autoritățile statului, în a căror gestiune se află astăzi aerogara, scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Promisiunile „aeriene” ale autorităților

În mai 2024, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declara că, până la finele anului, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurii Aeroportului.

„Dacă ne uităm la toate parcările, infrastructura pe care o avem și terminalele din Aeroport, este un semn că nu e suficient pentru un astfel de număr de pasageri. Noi avem un Acord cu Corporația Financiară Internațională (IFC), parte componentă a Băncii Mondiale, și vom începe un studiu de fezabilitate anul acesta și sperăm că până la finele anului vom avea deja elaborat planul de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurală a Aeroportuluiˮ, spunea Spînu în luna mai.

O declarație similară a fost făcută, în august 2023, de către fostul administratorul al Aeroportului, Constantin Vozian.

„Construcția unui nou terminal este inclusă în master-planul de dezvoltare a Aeroportului. Deja devine și o necesitate”, a precizat Constantin Vozian.

Cu promisiuni similare a venit și noul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe la aeroport, care a avut loc marți, 10 decembrie, mai scrie ziua.md.

„La ședința cu angajații AIC s-a vorbit despre digitalizarea controlului de pașapoarte, implementarea tehnologiilor avansate, precum self check-in, recunoașterea facială și detectarea comportamentală, pentru a asigura un proces rapid și sigur pentru pasageri. La fel, discuțiile au vizat extinderea parcării aeroportului prin dezvoltarea unui proiect de parcare modernă în partea de est a aeroportului, menit să crească capacitatea și accesibilitatea. În același timp, a fost evidențiat fluxul record de pasageri înregistrat, cu atingerea, până la sfârșitul anului, a unui nou prag istoric de 4 milioane de pasageri anuali”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Aceleași promisiuni au fost formulate și într-un comunicat al Aeroportului, care a accentuat că, în cadrul ședinței s-a vorbit și despre extinderea terminalului de pasageri.

Dezvoltarea aeroportului din Chișinău, pusă pe pauză

Ultima dată, terminalul de pasageri a fost reconstruit și extins în perioada 2015-2018 de către fostul concesionar al aeroportului. Până la reconstrucție, terminalul de pasageri avea o suprafața de 10.715 m2. Pentru a majora capacitatea traficului de pasageri conform standardelor Asociației Internaționale de Transport Aerian, terminalul a fost extins până la 15.650 m2. Noul terminal intra în categoria de clasa „C” de confort și fluiditate și corespundea unui trafic anual de până la 2,6 milioane de pasageri sau până la 1500 de pasageri pe oră la decolare și aterizare în orele de vârf, potrivit ziua.md.

În acea perioadă, efectuarea tuturor formalităților, de la înregistrarea tichetului de zbor, trecerea controlului de securitate, controlul pașapoartelor la poliția de frontiera și controlul vamal până la intrarea în zona sterilă, dura până la 15 minute. Astăzi, din cauza unui număr mult mai mare de pasageri, acest proces durează peste 40 minute.

Capacitatea terminalului a fost depășită odată cu începerea războiului din Ucraina. Traficul pentru anul 2023 a ajuns la cifra de 2 838 073 de pasageri, potrivit datelor disponibile ale Autorității Aeronautice Civile. Mai mult, la începutul anului 2023, conform prognozelor Airports Council International, pentru anul 2024 era preconizată o creștere de minimum 20 la sută a traficului.

Conform standardelor internaționale, unui pasager din aeroporturile de categoria de confort „C”, așa cum este cel din Chișinău, trebuie să îi revină, în medie, o suprafață de 20 m2. Astfel, la traficul din ziua de azi, care se apropie de 4 milioane pe an, este nevoie de un terminal de cel puțin 30.000 m2, adică dublu față de cât avem astăzi, mai scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Potrivit datelor statistice din sursele deschise și oficiale, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, traficul de pasageri a constituit 3 811 477 pasageri, ceea ce reprezintă mult peste capacitatea de operare a termalului, preconizată pentru un flux de 2,6 milioane de pasageri anual.

Între timp, măsurile luate de către autorități pentru a face față numărului mare de pasageri au fost departe de a rezolva situația. Interzicerea în mai multe rânduri a accesului în terminalul aeroportului pentru persoanele care petrec pasagerii nu doar că nu au dat rezultate în ceea ce privește fluidizarea, ci au stârnit nemulțumiri în societate. O altă decizie controversată este și intenția de a suplimenta lista funcționarilor și demnitarilor care vor fi deserviți de Sala delegațiilor oficiale a Aeroportului Chișinău atunci când pleacă sau vin din deplasările din străinătate, scrie ziua.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre supus consultărilor publice, printre noii privilegiați se numără viceguvernatorii Băncii Naționale, secretarii generali ai Parlamentului și Președinției și șefii de cabinete și consilierii șefului statului, ai premierului și președintelui Parlamentului.

De asemenea, potrivit ziua.md, în listă au mai fost incluși și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale și directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, precum și adjuncții săi. Executivul mai anunță că urmează să fie deserviți gratis prin Sala VIP a Aeroportului Chișinău și reprezentanții oficiali, invitați în Republica Moldova de vicepreședinții Parlamentului.

#Vladimir Bolea #promisiuni #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trezoreria SUA încearcă să reducă presiunea de pe piața obligațiunilor guvernamentale într-un moment în care datoria publică americană a ajuns la aproximativ 40 de trilioane de dolari, iar randamentele titlurilor pe termen lung se mențin la niveluri ridicate. Decizia Washingtonului de a majora semnificativ răscumpărările de obligațiuni a fost însă întâmpinată cu scepticism de investitori, unii dintre ei comparând măsura cu „un plasture pus pe o rană de glonț”, scrie Financial Times.

Ministerul american de Finanțe a anunțat că, începând cu 9 septembrie, va majora cel puțin de două ori volumul răscumpărărilor regulate de titluri de stat cu maturități între 10 și 30 de ani, de la aproximativ 2 miliarde de dolari la 4 miliarde de dolari și chiar mai mult.

Inițial, piața a reacționat pozitiv. Prețurile obligațiunilor pe termen lung au crescut, iar randamentul titlurilor pe 30 de ani s-a retras de la maximul ultimilor 19 ani atins cu câteva zile înainte. Efectul a fost însă de scurtă durată, iar randamentele au început din nou să urce.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că instituția dispune de „un arsenal mare de instrumente” pentru stabilizarea celei mai mari piețe de datorie din lume.

Investitorii rămân însă sceptici. Jim Caron, director de investiții la Morgan Stanley Investment Management, a declarat că una este ca autoritățile să înțeleagă problema și alta este să aibă capacitatea de a o rezolva.

„Trezoreria pur și simplu nu este în măsură să controleze randamentele pe termen lung”, a spus acesta.

Charlie McElligott, analist la Nomura, a descris planul Trezoreriei drept „un plasture pe o rană de glonț”, avertizând că măsura nu va fi suficientă pentru calmarea pieței.

Presiunile vin pe fondul mai multor îngrijorări ale investitorilor: deteriorarea finanțelor publice ale SUA, inflația persistentă, nivelul ridicat al împrumuturilor guvernamentale și nevoia tot mai mare de capital a marilor companii tehnologice pentru finanțarea investițiilor în inteligență artificială.

Anunțul Trezoreriei a ridicat și semne de întrebare privind strategia de comunicare a instituției. Decizia a fost făcută publică la numai două săptămâni după anunțul trimestrial privind refinanțarea datoriei, document în care Ministerul Finanțelor prezintă de regulă principalele sale intenții privind împrumuturile.

Thomas Simons, economist-șef pentru SUA la Jefferies, consideră că această abatere de la practica obișnuită poate reduce încrederea investitorilor în prognozele autorităților.

O altă necunoscută este modul în care vor fi finanțate răscumpărările suplimentare. O parte a pieței estimează că Trezoreria ar putea cumpăra titluri pe termen lung prin emiterea unei cantități mai mari de datorie pe termen scurt.

O asemenea strategie ar putea însă face bugetul federal și mai dependent de evoluția dobânzilor. Bessent însuși criticase în 2024 o abordare similară adoptată de predecesoarea sa, Janet Yellen.

Secretarul Trezoreriei susține că nivelurile actuale ale randamentelor nu reflectă fundamentele economiei americane și pune o parte din presiune pe seama tensiunilor geopolitice și a lichidității slabe de pe segmentul obligațiunilor pe 30 de ani.

Bessent a mai anunțat că Washingtonul pregătește noi măsuri de consolidare fiscală și a afirmat că există „șanse foarte bune” ca deficitul bugetar al SUA să fi atins deja nivelul maxim.

Prognozele oficiale rămân însă mult mai prudente. Biroul pentru Buget al Congresului estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB în acest an, nivel similar celui din 2025 și cu mult peste obiectivul de 3% din PIB până în 2028 evocat de Bessent.

Sarah Bianchi, de la Evercore, consideră că administrația americană are în prezent posibilități limitate de a reduce substanțial deficitul, iar efectul declarațiilor privind consolidarea fiscală asupra pieței ar putea fi la fel de temporar precum cel al răscumpărărilor de obligațiuni.

Unii investitori spun că pentru o reducere durabilă a randamentelor ar fi nevoie de o combinație de măsuri. Scott DiMaggio, de la AllianceBernstein, susține că ar fi necesare atât intervenții din partea Rezervei Federale, cât și reducerea deficitului bugetar și o gestionare mai eficientă a datoriei publice.

Chiar și așa, există și opinia că intervenția Trezoreriei a împiedicat o vânzare și mai agresivă de obligațiuni americane. Robert Tipp, de la PGIM, a descris acțiunea drept o încercare de a „astupa o gaură cu degetul”, într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate, cheltuieli bugetare mari și inflație peste ținta Rezervei Federale.