Promisiunile „aeriene” ale autorităților. După Spînu, și Bolea promite să dezvolte aeroportul din Chișinău

Aeroportul Internațional Chișinău nu mai face față fluxului de călători din ultimii ani, iar singurul terminal pentru pasageri de la aerogară și-a depășit cu mult capacitatea, fapt ce generează cozi imense și întârzieri la decolare și aterizare. Una dintre soluții este construcția unui nou terminal, însă, deocamdată, în afara de promisiuni, pași concreți în această privință nu au fost făcuți de către autoritățile statului, în a căror gestiune se află astăzi aerogara, scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Promisiunile „aeriene” ale autorităților

În mai 2024, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declara că, până la finele anului, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurii Aeroportului.

„Dacă ne uităm la toate parcările, infrastructura pe care o avem și terminalele din Aeroport, este un semn că nu e suficient pentru un astfel de număr de pasageri. Noi avem un Acord cu Corporația Financiară Internațională (IFC), parte componentă a Băncii Mondiale, și vom începe un studiu de fezabilitate anul acesta și sperăm că până la finele anului vom avea deja elaborat planul de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurală a Aeroportuluiˮ, spunea Spînu în luna mai.

O declarație similară a fost făcută, în august 2023, de către fostul administratorul al Aeroportului, Constantin Vozian.

„Construcția unui nou terminal este inclusă în master-planul de dezvoltare a Aeroportului. Deja devine și o necesitate”, a precizat Constantin Vozian.

Cu promisiuni similare a venit și noul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe la aeroport, care a avut loc marți, 10 decembrie, mai scrie ziua.md.

„La ședința cu angajații AIC s-a vorbit despre digitalizarea controlului de pașapoarte, implementarea tehnologiilor avansate, precum self check-in, recunoașterea facială și detectarea comportamentală, pentru a asigura un proces rapid și sigur pentru pasageri. La fel, discuțiile au vizat extinderea parcării aeroportului prin dezvoltarea unui proiect de parcare modernă în partea de est a aeroportului, menit să crească capacitatea și accesibilitatea. În același timp, a fost evidențiat fluxul record de pasageri înregistrat, cu atingerea, până la sfârșitul anului, a unui nou prag istoric de 4 milioane de pasageri anuali”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Aceleași promisiuni au fost formulate și într-un comunicat al Aeroportului, care a accentuat că, în cadrul ședinței s-a vorbit și despre extinderea terminalului de pasageri.

Dezvoltarea aeroportului din Chișinău, pusă pe pauză

Ultima dată, terminalul de pasageri a fost reconstruit și extins în perioada 2015-2018 de către fostul concesionar al aeroportului. Până la reconstrucție, terminalul de pasageri avea o suprafața de 10.715 m2. Pentru a majora capacitatea traficului de pasageri conform standardelor Asociației Internaționale de Transport Aerian, terminalul a fost extins până la 15.650 m2. Noul terminal intra în categoria de clasa „C” de confort și fluiditate și corespundea unui trafic anual de până la 2,6 milioane de pasageri sau până la 1500 de pasageri pe oră la decolare și aterizare în orele de vârf, potrivit ziua.md.

În acea perioadă, efectuarea tuturor formalităților, de la înregistrarea tichetului de zbor, trecerea controlului de securitate, controlul pașapoartelor la poliția de frontiera și controlul vamal până la intrarea în zona sterilă, dura până la 15 minute. Astăzi, din cauza unui număr mult mai mare de pasageri, acest proces durează peste 40 minute.

Capacitatea terminalului a fost depășită odată cu începerea războiului din Ucraina. Traficul pentru anul 2023 a ajuns la cifra de 2 838 073 de pasageri, potrivit datelor disponibile ale Autorității Aeronautice Civile. Mai mult, la începutul anului 2023, conform prognozelor Airports Council International, pentru anul 2024 era preconizată o creștere de minimum 20 la sută a traficului.

Conform standardelor internaționale, unui pasager din aeroporturile de categoria de confort „C”, așa cum este cel din Chișinău, trebuie să îi revină, în medie, o suprafață de 20 m2. Astfel, la traficul din ziua de azi, care se apropie de 4 milioane pe an, este nevoie de un terminal de cel puțin 30.000 m2, adică dublu față de cât avem astăzi, mai scriu jurnaliștii de la ziua.md.

Potrivit datelor statistice din sursele deschise și oficiale, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, traficul de pasageri a constituit 3 811 477 pasageri, ceea ce reprezintă mult peste capacitatea de operare a termalului, preconizată pentru un flux de 2,6 milioane de pasageri anual.

Între timp, măsurile luate de către autorități pentru a face față numărului mare de pasageri au fost departe de a rezolva situația. Interzicerea în mai multe rânduri a accesului în terminalul aeroportului pentru persoanele care petrec pasagerii nu doar că nu au dat rezultate în ceea ce privește fluidizarea, ci au stârnit nemulțumiri în societate. O altă decizie controversată este și intenția de a suplimenta lista funcționarilor și demnitarilor care vor fi deserviți de Sala delegațiilor oficiale a Aeroportului Chișinău atunci când pleacă sau vin din deplasările din străinătate, scrie ziua.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre supus consultărilor publice, printre noii privilegiați se numără viceguvernatorii Băncii Naționale, secretarii generali ai Parlamentului și Președinției și șefii de cabinete și consilierii șefului statului, ai premierului și președintelui Parlamentului.

De asemenea, potrivit ziua.md, în listă au mai fost incluși și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale și directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, precum și adjuncții săi. Executivul mai anunță că urmează să fie deserviți gratis prin Sala VIP a Aeroportului Chișinău și reprezentanții oficiali, invitați în Republica Moldova de vicepreședinții Parlamentului.

#Vladimir Bolea #promisiuni #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.