Protest masiv al fermierilor! Agricultura Moldovei riscă să cedeze sub presiunea crizei

Agricultorii din Republica Moldova continuă să protesteze împotriva măsurilor guvernamentale, care, spun ei, nu protejează sectorul agricol și nu răspund la criza economică cu care se confruntă. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, a subliniat că agricultura, care reprezintă pilonul economic al țării, este „distrusă” și „falimentată”. Bădărău a adăugat că nu doar agricultorii, dar și bugetul țării suferă, întrucât producția agricolă constituie cel puțin 40% din exporturi anual, iar scăderea exporturilor de produse agricole cu 20% a avut un impact semnificativ.

„Este inacceptabil ca statul să investească sute de milioane de lei în infrastructura rutieră, în timp ce agricultura, care contribuie semnificativ la buget, nu beneficiază de aceleași resurse. Statul trebuie să acorde mai multă atenție sectorului agricol, care este într-o criză profundă și are nevoie de măsuri de sprijin, nu de promisiuni”, a afirmat Bădărău.

Acesta a declarat că agricultorii mici, micro și mijlocii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, dar nu beneficiază de sprijin real. „Guvernul nu a acționat în apărarea producătorilor locali, iar măsurile financiare, inclusiv cele privind garantarea creditelor, sunt ineficiente. Băncile nu mai vor să finanțeze agricultorii, iar statul nu le oferă garanții adecvate.”

În același timp, Alexandru Slusari, un alt reprezentant al Asociației Forța Fermierilor, a criticat Guvernul pentru tergiversarea adoptării unei legi care ar putea salva mii de fermieri, promisiune care, spune el, nu a fost respectată.

„Guvernarea își bate joc de fermieri, am avut promisiuni că legea va fi votată pe 5 decembrie, dar acum vedem că nu există nicio claritate. Aceste întârzieri nu fac decât să agraveze criza în care se află agricultura”, a afirmat Slusari.

Protestele agricultorilor sunt un semnal de alarmă pentru autorități, care, potrivit acestora, nu au reușit să răspundă prompt la nevoile sectorului agricol. „Ne dorim măsuri concrete și soluții, nu doar promisiuni și discuții fără rezultat”, au subliniat reprezentanții fermierilor. Protestele vor continua, iar agricultorii amenință cu acțiuni de protest mai ample dacă nu vor exista schimbări semnificative în politica guvernamentală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.