Protest masiv al fermierilor! Agricultura Moldovei riscă să cedeze sub presiunea crizei

Agricultorii din Republica Moldova continuă să protesteze împotriva măsurilor guvernamentale, care, spun ei, nu protejează sectorul agricol și nu răspund la criza economică cu care se confruntă. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, a subliniat că agricultura, care reprezintă pilonul economic al țării, este „distrusă” și „falimentată”. Bădărău a adăugat că nu doar agricultorii, dar și bugetul țării suferă, întrucât producția agricolă constituie cel puțin 40% din exporturi anual, iar scăderea exporturilor de produse agricole cu 20% a avut un impact semnificativ.

„Este inacceptabil ca statul să investească sute de milioane de lei în infrastructura rutieră, în timp ce agricultura, care contribuie semnificativ la buget, nu beneficiază de aceleași resurse. Statul trebuie să acorde mai multă atenție sectorului agricol, care este într-o criză profundă și are nevoie de măsuri de sprijin, nu de promisiuni”, a afirmat Bădărău.

Acesta a declarat că agricultorii mici, micro și mijlocii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, dar nu beneficiază de sprijin real. „Guvernul nu a acționat în apărarea producătorilor locali, iar măsurile financiare, inclusiv cele privind garantarea creditelor, sunt ineficiente. Băncile nu mai vor să finanțeze agricultorii, iar statul nu le oferă garanții adecvate.”

În același timp, Alexandru Slusari, un alt reprezentant al Asociației Forța Fermierilor, a criticat Guvernul pentru tergiversarea adoptării unei legi care ar putea salva mii de fermieri, promisiune care, spune el, nu a fost respectată.

„Guvernarea își bate joc de fermieri, am avut promisiuni că legea va fi votată pe 5 decembrie, dar acum vedem că nu există nicio claritate. Aceste întârzieri nu fac decât să agraveze criza în care se află agricultura”, a afirmat Slusari.

Protestele agricultorilor sunt un semnal de alarmă pentru autorități, care, potrivit acestora, nu au reușit să răspundă prompt la nevoile sectorului agricol. „Ne dorim măsuri concrete și soluții, nu doar promisiuni și discuții fără rezultat”, au subliniat reprezentanții fermierilor. Protestele vor continua, iar agricultorii amenință cu acțiuni de protest mai ample dacă nu vor exista schimbări semnificative în politica guvernamentală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.