Putin vrea să cucerească întreaga regiune Donbas până pe 1 iulie. De ce vrea Kremlinul să controleze regiunea

02 Iun. 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2022, 08:38 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie (ieri, ceea ce nu s-a întâmplat) şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, astfel încât să ajungă să controleze tot Donbasul.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, scrie publicaţia ucraineană Ukrinform, care citează presa rusă. Astfel, Putin vrea să ajungă să controleze întregul bazin carbonifer Donbas.

Forţele ruse bombardează oraşe mai mari şi mai mici din estul Ucrainei cu scopul declarat de a „elibera“ vechea inimă industrială a ţării, cunoscută sub numele de Donbas. În estul Ucrainei au loc lupte grele în aceste zile, iar trupele ruse au vizat cu lovituri aeriene, rachete şi bombardamente de artilerie mai multe oraşe, inclusiv Severodoneţk şi Sloviansk. În Lugansk şi Doneţk, trupele ruse au bombardat marţi 21 de zone şi au distrus 46 de clădiri civile, conform datelor de la grupul de lucru comun al forţelor armate ucrainene.

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei spunea că Rusia îşi concentrează eforturile pe desfăşurarea de operaţiuni în zona Doneţk, cu sprijinul forţelor aeriene, şi trage cu mortiere şi lansatoare de rachete multiple pentru a nimici trupele ucrainene.  În Liman, la 60 de kilometri vest de Severodoneţk, luptele continuă. Mai la sud, în Bahmut, Rusia încearcă să alunge unităţile trupelor ucrainene din poziţiile lor, a mai spus armata.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spune că nu îl interesează planurile Rusiei de avansa până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie. Şeful statului ucrainean a recunoscut că situaţia din est este cea mai dificilă în prezent din cauza faptului că acolo s-a adunat cel mai mare număr de echipamente şi formaţiuni militare ruseşti.

„În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei. În est, ne este greu pentru că ne lipsesc armele potrivite“, a declarat Zelenski, citat de publicaţia ucraineană Ukrinform.
Ruşii au reuşit deja să blocheze majoritatea traficului feroviar spre est. Aceasta era cea mai rapidă rută pentru civilii care voiau să fugă din calea războiului, dar şi cel mai eficient transport pentru trupele ucrainene şi pentru armamentul greu. Liniile de tren în şi din Donbas au fost întrerupte şi singurele rămase sunt cele către Pokrovsk.

După ce şi-a abandonat campania de capturare a capitalei Kiev şi a celui de-al doilea oraş, Harkov, Vladimir Putin caută acum victoria militară în estul Ucrainei, unde acuză în mod fals Ucraina că a comis genocid. Atingerea obiectivelor sale în est este minimul de care are nevoie înainte de a putea încheia operaţiunea şi a pretinde că este un succes, scrie BBC.

Când liderul Rusiei vorbeşte despre Donbas, el nu se referă doar la zona producătoare de cărbune şi oţel a Ucrainei. El evidenţiază două mari regiuni estice, Lugansk şi Doneţk, care se desfăşoară din afara oraşului Mariupol, în sud, până la graniţa de nord cu Rusia. Ca şi peninsula Crimeea, regiunile administrative Lugansk şi Doneţk sunt regiuni în care o proporţie deosebit de mare a populaţiei vorbeşte rusă ca limbă maternă şi este etnic rusă. Situaţia este similară în Zaporijjea, Harkov şi, de asemenea, în Odesa. Dar numai în Crimeea etnicii ruşi reprezintă majoritatea populaţiei.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei.

O victorie în estul Ucrainei nu este importantă pentru Rusia doar în ceea ce priveşte strategia sa militară, ci are şi o valoare economică semnificativă.

În primul rând, Donbasul în sine este o regiune puternic industrializată, cunoscută pentru industria sa de exploatare a cărbunelui şi pentru rezervele mari de cărbune pe care Rusia le-ar putea accesa dacă ar anexa întreaga regiune. În al doilea rând, controlul regiunii ar permite Rusiei să creeze un „pod terestru“ către Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014 şi care este un centru militar şi comercial vital pentru Moscova la Marea Neagră.

Această nevoie de a putea accesa Crimeea pe uscat este un motiv cheie pentru care oraşul-port de la sud Mariupol a fost punctul central al atacurilor ruseşti şi al rezistenţei ucrainene.

Site-ul postului de radio german Deutsche Welle scrie că importanţa eco­no­mică a regiunii Donbas contează mai puţin pentru Rusia decât pentru Ucraina, dacă cea din urmă doreşte să fie inde­pen­dentă din punct de vedere eco­nomic. „Un obiec­tiv crucial al războ­iului pentru Rusia este acela de a face Ucraina dependentă per­manent de Rusia – din punct de vedere po­litic, cultural şi economic“, scrie sursa citată.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!