Război comercial cu turbulențe. China retrimite avioanele Boeing înapoi în SUA

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China escaladează din nou, de această dată cu impact direct asupra gigantului american Boeing. China a început să returneze avioanele comandate anterior, în semn de protest față de tarifele vamale impuse de administrația Trump. Două aeronave au fost deja retrimise către Boeing, iar o a treia urmează, a confirmat directorul general al companiei, Kelly Ortberg, notează BBC.

Este vorba de avioane de tip Boeing 737 MAX 8, destinate companiilor aeriene chineze, care au fost deja livrate dar nu au mai fost recepționate oficial. În total, China ar fi trebuit să primească 50 de astfel de aeronave în 2025, însă clienții chinezi au notificat producătorul că nu le vor mai prelua.

Conflictul comercial s-a acutizat după ce SUA a impus tarife de până la 145% pentru importurile din China, iar Beijingul a răspuns cu taxe de 125% pentru produsele americane. În ciuda declarațiilor optimiste ale președintelui Trump, care a sugerat că tarifele vor „scădea semnificativ, dar nu la zero”, consecințele sunt deja vizibile pentru cel mai mare exportator american.

Ortberg a declarat pentru CNBC că Boeing analizează posibilitatea de a redirecționa 41 dintre avioanele deja fabricate către alți clienți, întrucât cererea rămâne ridicată la nivel global. Alte 9 aeronave sunt încă în faza de planificare și ar putea fi redistribuite dacă Beijingul nu le va mai accepta.

„Nu vom continua să producem avioane pentru clienți care nu le vor primi”, a punctat CEO-ul Boeing, adăugând că în fiecare zi există contacte directe cu membri ai administrației Trump, inclusiv cu președintele în persoană, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică.

Într-o convorbire cu investitorii, Ortberg a subliniat că lanțul de aprovizionare Boeing este, de asemenea, afectat de tarifele aplicate în Japonia și Italia, unde s-au introdus taxe universale de 10%. Directorul financiar al companiei, Brian West, a declarat că politica de liber schimb este „esențială pentru Boeing” și că vor continua colaborarea cu furnizorii pentru a menține producția.

După un an 2024 marcat de crize și de o grevă majoră a peste 30.000 de muncitori americani, Boeing a raportat pierderi mai mici în primul trimestru din 2025, ca urmare a creșterii livrărilor. Compania intenționează să crească ritmul de producție al modelului 737 MAX la 38 de unități pe lună până la sfârșitul anului.

Între timp, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat în fața FMI că există „o oportunitate semnificativă” pentru un acord comercial major între SUA și China, cu condiția ca Beijingul să fie dispus să reducă dependența economică de exporturile manufacturiere.

#avioane #tarife #Boeing #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.