Război comercial cu turbulențe. China retrimite avioanele Boeing înapoi în SUA

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China escaladează din nou, de această dată cu impact direct asupra gigantului american Boeing. China a început să returneze avioanele comandate anterior, în semn de protest față de tarifele vamale impuse de administrația Trump. Două aeronave au fost deja retrimise către Boeing, iar o a treia urmează, a confirmat directorul general al companiei, Kelly Ortberg, notează BBC.

Este vorba de avioane de tip Boeing 737 MAX 8, destinate companiilor aeriene chineze, care au fost deja livrate dar nu au mai fost recepționate oficial. În total, China ar fi trebuit să primească 50 de astfel de aeronave în 2025, însă clienții chinezi au notificat producătorul că nu le vor mai prelua.

Conflictul comercial s-a acutizat după ce SUA a impus tarife de până la 145% pentru importurile din China, iar Beijingul a răspuns cu taxe de 125% pentru produsele americane. În ciuda declarațiilor optimiste ale președintelui Trump, care a sugerat că tarifele vor „scădea semnificativ, dar nu la zero”, consecințele sunt deja vizibile pentru cel mai mare exportator american.

Ortberg a declarat pentru CNBC că Boeing analizează posibilitatea de a redirecționa 41 dintre avioanele deja fabricate către alți clienți, întrucât cererea rămâne ridicată la nivel global. Alte 9 aeronave sunt încă în faza de planificare și ar putea fi redistribuite dacă Beijingul nu le va mai accepta.

„Nu vom continua să producem avioane pentru clienți care nu le vor primi”, a punctat CEO-ul Boeing, adăugând că în fiecare zi există contacte directe cu membri ai administrației Trump, inclusiv cu președintele în persoană, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică.

Într-o convorbire cu investitorii, Ortberg a subliniat că lanțul de aprovizionare Boeing este, de asemenea, afectat de tarifele aplicate în Japonia și Italia, unde s-au introdus taxe universale de 10%. Directorul financiar al companiei, Brian West, a declarat că politica de liber schimb este „esențială pentru Boeing” și că vor continua colaborarea cu furnizorii pentru a menține producția.

După un an 2024 marcat de crize și de o grevă majoră a peste 30.000 de muncitori americani, Boeing a raportat pierderi mai mici în primul trimestru din 2025, ca urmare a creșterii livrărilor. Compania intenționează să crească ritmul de producție al modelului 737 MAX la 38 de unități pe lună până la sfârșitul anului.

Între timp, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat în fața FMI că există „o oportunitate semnificativă” pentru un acord comercial major între SUA și China, cu condiția ca Beijingul să fie dispus să reducă dependența economică de exporturile manufacturiere.

#avioane #tarife #Boeing #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.