Război comercial cu turbulențe. China retrimite avioanele Boeing înapoi în SUA

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China escaladează din nou, de această dată cu impact direct asupra gigantului american Boeing. China a început să returneze avioanele comandate anterior, în semn de protest față de tarifele vamale impuse de administrația Trump. Două aeronave au fost deja retrimise către Boeing, iar o a treia urmează, a confirmat directorul general al companiei, Kelly Ortberg, notează BBC.

Este vorba de avioane de tip Boeing 737 MAX 8, destinate companiilor aeriene chineze, care au fost deja livrate dar nu au mai fost recepționate oficial. În total, China ar fi trebuit să primească 50 de astfel de aeronave în 2025, însă clienții chinezi au notificat producătorul că nu le vor mai prelua.

Conflictul comercial s-a acutizat după ce SUA a impus tarife de până la 145% pentru importurile din China, iar Beijingul a răspuns cu taxe de 125% pentru produsele americane. În ciuda declarațiilor optimiste ale președintelui Trump, care a sugerat că tarifele vor „scădea semnificativ, dar nu la zero”, consecințele sunt deja vizibile pentru cel mai mare exportator american.

Ortberg a declarat pentru CNBC că Boeing analizează posibilitatea de a redirecționa 41 dintre avioanele deja fabricate către alți clienți, întrucât cererea rămâne ridicată la nivel global. Alte 9 aeronave sunt încă în faza de planificare și ar putea fi redistribuite dacă Beijingul nu le va mai accepta.

„Nu vom continua să producem avioane pentru clienți care nu le vor primi”, a punctat CEO-ul Boeing, adăugând că în fiecare zi există contacte directe cu membri ai administrației Trump, inclusiv cu președintele în persoană, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică.

Într-o convorbire cu investitorii, Ortberg a subliniat că lanțul de aprovizionare Boeing este, de asemenea, afectat de tarifele aplicate în Japonia și Italia, unde s-au introdus taxe universale de 10%. Directorul financiar al companiei, Brian West, a declarat că politica de liber schimb este „esențială pentru Boeing” și că vor continua colaborarea cu furnizorii pentru a menține producția.

După un an 2024 marcat de crize și de o grevă majoră a peste 30.000 de muncitori americani, Boeing a raportat pierderi mai mici în primul trimestru din 2025, ca urmare a creșterii livrărilor. Compania intenționează să crească ritmul de producție al modelului 737 MAX la 38 de unități pe lună până la sfârșitul anului.

Între timp, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat în fața FMI că există „o oportunitate semnificativă” pentru un acord comercial major între SUA și China, cu condiția ca Beijingul să fie dispus să reducă dependența economică de exporturile manufacturiere.

#avioane #tarife #Boeing #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.