Real Estate Forum 2023: Hub de interacțiune între investitori, dezvoltatori și factori decizionali

Agenția de Investiții organizează a treia ediție a Real Estate Forum – unicul eveniment dedicat sectorului imobiliar din Republica Moldova. Experți de top din mediul de afaceri, autorități publice și investitori se vor reuni pe 15 septembrie, la Chișinău, pentru a elucida provocările sectorului imobiliar și a identifica oportunitățile de dezvoltare durabilă.

Ediția din acest an a forumului se axează pe consolidarea infrastructurii imobiliare nerezidențiale, un sector cu potențial semnificativ de creștere. Cu o cerere în continuă expansiune, discuțiile se vor concentra pe strategiile necesare pentru depășirea provocărilor legate de insuficiența spațiilor nerezidențiale și ajustarea la dinamica regională și impactul inflației. Speakeri locali și internaționali vor explora diferite subdomenii ale sectorului, precum spațiile industriale, infrastructurale, logistice și de birouri, evidențiind potențialul atractiv al Moldovei ca destinație investițională.

Totodată, Real Estate Forum 2023 reprezintă o oportunitate pentru participanți să descopere detalii esențiale despre regimul fiscal, infrastructură și opțiuni de relocare, precum și despre modul în care sectorul imobiliar poate contribui la creșterea economică a țării.

Mai multe informații despre eveniment și înregistrare pot fi găsite pe pagina oficială a forumului: www.refmoldova.com

Agenția de Investiții este dedicată promovării investițiilor sustenabile și dezvoltării economice a Republicii Moldova, facilitând legătura dintre investitori, mediul de afaceri local și autorități publice. În plus, prin furnizarea de date și analize relevante, facilitează deciziile informate ale investitorilor și acordă suport la toate etapele procesului investițional.

#hub #agentia de investii #Real Estate Forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova este prognozată să crească lent, dar constant, în următorii ani, însă cu deficite bugetare ridicate și cheltuieli publice în continuă expansiune, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, elaborat de Ministerul Finanțelor

Conform documentului, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.

În paralel, veniturile bugetului de stat sunt prognozate să urce de la 75,8 miliarde de lei în 2025 la 91,1 miliarde de lei în 2028, pe fondul relansării economice și al îmbunătățirii colectării fiscale. Totuși, cheltuielile bugetare vor crește într-un ritm comparabil, de la 94 miliarde de lei la 109 miliarde de lei, menținând presiunea asupra finanțelor publice.

Astfel, deficitul bugetar rămâne ridicat pe tot orizontul de prognoză, fiind estimat la –5,5% din PIB în 2026, –5,4% în 2027 și –4,1% în 2028, niveluri considerate gestionabile doar în condițiile menținerii accesului la finanțare internă și externă.

În ceea ce privește inflația, Ministerul Finanțelor, pe baza prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, estimează o temperare a creșterii prețurilor după vârful din 2025. Indicele mediu anual al prețurilor de consum ar urma să scadă de la 7,7% în 2025 la 4,3% în 2026, urmând să se stabilizeze în intervalul 4,5–5,0% până în 2028.

Documentul include și ipoteze privind evoluția cursului de schimb, care rămâne un factor-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Leul este prognozat să se deprecieze gradual, cursul mediu fiind estimat la 17,59 lei/dolar în 2026 și 18,15 lei/dolar în 2028, respectiv 19,79 lei/euro în 2026 și 20,62 lei/euro în 2028.

Ministerul Finanțelor avertizează că aceste prognoze pot fi afectate de riscuri interne și externe, inclusiv tensiuni geopolitice, șocuri energetice, evoluții nefavorabile ale inflației internaționale sau fluctuații mai accentuate ale cursului de schimb, care ar putea amplifica dezechilibrele bugetare și presiunile asupra datoriei publice.