Risc, nepăsare, lăcomie: cum a ajuns una dintre marile bănci în pragul dezastrului şi salvată cu eforturi uriaşe

11 Apr. 2023, 10:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2023, 10:17 // Actual //  bani.md

De-a lungul vieţii, Credit Suisse a finanţat drumuri prin vechi trecători montane şi dezvoltarea unicornilor tech din Silicon Valley. A avut grijă de averile prinţilor arabi şi de cele ale oligarhilor ruşi şi i-a provocat pe giganţii de pe Wall Street. Dar a întrecut măsura cu riscurile şi acum nu mai este decât un nume.

În ultimii ani, banca elveţiană a trecut prin mai multe rotaţii de management superior, fiecare schimbare de conducere punând mai multă presiune asupra performanţelor. Acţiunile au ajuns în martie să fie cu peste 95% sub vârful de dinaintea crizei financiare, întregul grup bancar fiind evaluat la doar 7,4 miliarde de franci elveţieni, mai puţin de o zecime din valoarea Goldman Sachs. Seminţele ascensiunii şi, în cele din urmă, ale căderii Credit Suisse au fost semănate în vara anului 1990, când directorul executiv de atunci, Rainer Gut, a văzut şansa de a prelua controlul asupra partenerului american al băncii elveţiene, First Boston, contra unei injecţii modeste de capital şi amortizării impactului creditelor neperformante. First Boston pariase pe pieţele de datorii cu randament ridicat în anii 1980 şi a împrumutat miliarde de dolari pentru finanţarea de tranzacţii riscante de preluare, scrie businessmagazin.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Piaţa s-a prăbuşit violent, iar una dintre cele mai problematice tranzacţii a fost un împrumut de 457 de milioane de dolari pentru cumpărarea pe datorie a Ohio Mattress Co. Pariul nereuşit a ajuns să fie cunoscut pe Wall Street ca „patul în flăcări”. În urma preluării băncii americane, Credit Suisse a îmbrăţişat aceleaşi tipuri de afaceri riscante – cum ar fi finanţarea pe datorie şi tranzacţionarea obligaţiunilor ipotecare – care au legat First Boston de patul în flăcări. Directorii ulteriori ai creditorului elveţian au încercat numeroase schimbări, renunţând în cele din urmă la numele cândva mândru de First Boston în 2006. Preluarea a făcut parte dintr-o strategie de creştere agresivă, inclusiv preluarea unor rivali elveţieni, iar complexitatea  businessului a continuat să crească. După ce i-a succedat lui Gut în funcţia de CEO, Lukas Muehlemann a cumpărat Winterthur Insurance în 1997. Banca elveţiană a achiziţionat apoi Donaldson, Lufkin & Jenrette în 2000, dar vânarea băncii de investiţii din New York s-a dovedit a fi un pas greşit costisitor, deoarece câţiva dintre bancherii de top ai DLJ au plecat la rivali în scurt timp.

Winterthur a fost vândută în 2006 de către CEO-ul de atunci Oswald Gruebel, care a condus banca alături de John Mack pentru o scurtă perioadă. Schimbările frecvente ale managementului au condus la erori de strategie la vârf, punând în acelaşi timp presiune asupra personalului pentru a produce profituri. „Conducerea sau, mai degrabă lipsa acesteia sunt în centrul dispariţiei Credit Suisse”, a spune Thomas Bell, membru al consiliului de administraţie al băncii la începutul anilor 2000. „Nimeni nu ştia cu adevărat ce face celălalt, ceea ce a dus la un management slab al riscurilor şi la criză”.

În 2015, a fost expusă o fraudă comisă de un bancher privat care nu avea clienţi şi nici experienţă bancară înainte de a se alătura Credit Suisse. În urma turbulenţelor de pe pieţe din 2008, Patrice Lescaudron — un francez cu vorba blândă — a început să intre pe ascuns în contul unui client bogat, folosind banii acestuia pentru a încerca să recupereze pierderile pentru alţi clienţi.

Înşelăciunea a fost şocant de simplă. Bancherul a tăiat semnătura dintr-un document, a lipit-o pe ordinele de tranzacţionare, pe care le-a fotocopiat, după cum chiar Lescaudron a recunoscut. Au existat semnale de avertizare, inclusiv avertismente verbale şi scrise din partea supraveghetorilor în 2008, 2011 şi de două ori în 2013 pentru încălcarea politicilor de conformitate. Şi totuşi, Credit Suisse nu a reuşit să-l oprească pe francez. Acesta a fost condamnat pentru fraudă în 2018 şi s-a sinucis în iulie 2020, la vârsta de 57 de ani. Era cunoscut ca omul lui Credit Suisse pentru Rusia. Principala lui victimă a fost Bidzina Ivanişvili, oligarh şi fost premier al Georgiei. Acesta a acuzat pierderi de jumătate de miliard de dolari.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII