Șefa Comisiei Europene a început turneul pentru anunțarea planurilor de redresare și reziliență

Ursula von der Leyen și-a început turneul european în țările care au ok-ul Comisiei pentru PNRR. Startul se dă în Spania și Portugalia. Turneul care o va purta în mai multe capitale europene are ca scop anunțarea aprobării planurilor de investiții și de reforme menite să ajute la depășirea crizei economice generate de pandemie, scrie Aleph News.

Într-o foarte mare măsură ele vor finanța prin PNRR acele părți ale economiei pentru care ficare țară aduce valoare adăugată la nivelul UE. Astfel, Germania dorește să digitalizeze întreaga producție, investind peste 1 miliard de euro în proiecte. Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech. Planurile Franței și Germaniei prezintă chiar și timeline-ul implementării proiectelor. Planurile lor, dar și al Poloniei, au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe agricultură. Danemarca vedem că a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor.

Portugalia pune accent pe acest lucru. Investițiile sale în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde de euro. Franța vrea să creeze un cadru pentru acces mai facil la contracte publice și pregătește scutiri de taxe și impozite. Investițiile în fonduri regionale sunt de aproximativ 250 milioane de euro. Danemarca are pe agenda sa un program de subvenții pentru digitalizarea sectorului. Și Spania i se alătură în acest sens. Aceasta alocă 16 miliarde de euro pentru digitalizarea IMM-urilor dar și către recuperarea turismului.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a lăudat cu certificatul verde electronic și a spus că e nerăbdătoare să vadă cum va funcționa acesta de-a lungul călătoriilor sale în Europa.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Plănuiesc acum să-mi încep turul prin 27 de state membre pentru Next Generation EU, planul nostru de recuperare și reziliență. Și sunt foarte curioasă să testez și să văd cum va funcționa acest certificat.”

#ursula von der leyen #planuri de redresare #rezilienta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.