Șefa Comisiei Europene a început turneul pentru anunțarea planurilor de redresare și reziliență

Ursula von der Leyen și-a început turneul european în țările care au ok-ul Comisiei pentru PNRR. Startul se dă în Spania și Portugalia. Turneul care o va purta în mai multe capitale europene are ca scop anunțarea aprobării planurilor de investiții și de reforme menite să ajute la depășirea crizei economice generate de pandemie, scrie Aleph News.

Într-o foarte mare măsură ele vor finanța prin PNRR acele părți ale economiei pentru care ficare țară aduce valoare adăugată la nivelul UE. Astfel, Germania dorește să digitalizeze întreaga producție, investind peste 1 miliard de euro în proiecte. Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech. Planurile Franței și Germaniei prezintă chiar și timeline-ul implementării proiectelor. Planurile lor, dar și al Poloniei, au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe agricultură. Danemarca vedem că a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor.

Portugalia pune accent pe acest lucru. Investițiile sale în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde de euro. Franța vrea să creeze un cadru pentru acces mai facil la contracte publice și pregătește scutiri de taxe și impozite. Investițiile în fonduri regionale sunt de aproximativ 250 milioane de euro. Danemarca are pe agenda sa un program de subvenții pentru digitalizarea sectorului. Și Spania i se alătură în acest sens. Aceasta alocă 16 miliarde de euro pentru digitalizarea IMM-urilor dar și către recuperarea turismului.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a lăudat cu certificatul verde electronic și a spus că e nerăbdătoare să vadă cum va funcționa acesta de-a lungul călătoriilor sale în Europa.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Plănuiesc acum să-mi încep turul prin 27 de state membre pentru Next Generation EU, planul nostru de recuperare și reziliență. Și sunt foarte curioasă să testez și să văd cum va funcționa acest certificat.”

#ursula von der leyen #planuri de redresare #rezilienta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire moderată în sezonul curent, însă la un cost tot mai mare pentru fermieri și traderi, arată analiza economistului Iurie Rija pentru perioada iulie–decembrie 2025.

În primele șase luni ale sezonului comercial, Moldova a exportat 632.312 tone de grâu, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când livrările au fost de 565.476 tone. Chiar și așa, nivelul rămâne semnificativ sub anii considerați „normali” sau „buni” pentru piața grâului: 944.026 tone în 2021 și 829.024 tone în 2023 pentru același interval.

Creșterea volumelor nu s-a tradus însă și prin venituri mai bune. Prețul mediu de export a coborât la 3,56 lei/kg, în scădere cu 3% față de 2024 (3,67 lei/kg) și sub nivelul din 2023 (3,60 lei/kg). Comparativ cu perioada de dinaintea războiului din regiune, deteriorarea este și mai clară: în iulie–decembrie 2021 prețul mediu era de 4,17 lei/kg, cu aproape 17% peste nivelul actual.

Potrivit lui Iurie Rija, unul dintre factorii-cheie ai acestei slăbiciuni de preț este calitatea recoltei. O parte semnificativă din grâul recoltat în 2025 nu a întrunit parametrii de grâu alimentar și a fost vândut ca grâu furajer, mai ieftin și mai greu de plasat pe piețele premium.

În decembrie 2025, exporturile de grâu au totalizat 49.112 tone, la un preț mediu de 3,70 lei/kg, aproape identic cu noiembrie, semn al unei stabilizări temporare. Totuși, comparativ cu decembrie 2024, performanța este mult mai slabă: atunci, prețul mediu a fost de 4,13 lei/kg, iar volumele au depășit 70.000 de tone. Diferența reflectă atât o cerere externă mai prudentă, cât și problemele de calitate ale grâului moldovenesc din sezonul curent.

Exporturile de grâu rămân puternic concentrate. Primele trei companii au asigurat aproape jumătate din livrările externe ale țării: RUSAGRO-PRIM SRL – 136.449 tone (22%), AGRO-NOVA PRIM SRL – 88.337 tone (14%) și OROM-IMEXPO SRL – 84.755 tone (13%). Împreună, acestea au realizat circa 49% din exporturile totale de grâu ale Republicii Moldova.

Una dintre cele mai importante schimbări ale sezonului este schimbarea liderului între destinațiile de export. În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, Italia a devenit cel mai mare cumpărător de grâu moldovenesc, cu 267.854 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg.

România, tradițional piața dominantă, a coborât pe locul doi, cu 110.452 tone la un preț mediu de 3,42 lei/kg, fiind urmată de Grecia, care a importat 101.267 tone la 3,54 lei/kg.

Piețele extra-UE au oferit prețuri mai bune, dar pe volume reduse: Liban – 4,08 lei/kg, Turcia – 3,85 lei/kg, iar livrările către Elveția, Ucraina, Malaezia, Egipt și Cipru au completat tabloul exporturilor.