Șeful celei mai mari bănci din lume spune că șansele ca starea economiei să se înrăutățească sunt mari decât se crede

JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, a dat startul vineri sezonului de profituri cu o creștere, dar și cu un avertisment privind amenințările geopolitice care ar putea afecta economia globală, relatează CNN Business. Veniturile băncii în primul trimestru au crescut cu 9% față de anul precedent, la 41,9 miliarde de dolari.

Este mai mult decât se așteptau analiștii intervievați de FactSet.

Profitul pe acțiune a fost de 4,44 dolari, de asemenea mai mare decât cel de 4,17 dolari estimat de FactSet.

Cu toate acestea, directorul general Jamie Dimon a avertizat investitorii că s-ar putea să apară probleme. “Mulți indicatori economici continuă să fie favorabili. Cu toate acestea, privind în viitor, rămânem atenți la o serie de forțe incerte semnificative”, a scris el într-un comunicat de presă de vineri.

Dimon a citat tensiunile geopolitice crescânde și “presiunile inflaționiste persistente, care probabil vor continua”, ca fiind preocupări constante.

“Nu știm cum vor evolua acești factori, dar trebuie să pregătim firma pentru o gamă largă de medii potențiale pentru a ne asigura că putem fi în mod constant alături de clienți”, a spus acesta.
Într-o convorbire telefonică cu jurnaliștii vineri dimineață, Dimon a declarat că consumatorii americani au încă un exces de economii, că acțiunile sunt mai mari și că șomajul este scăzut. “Chiar dacă intrăm în recesiune, ei sunt într-o formă destul de bună”, a precizat el. Dar el a mai spus că persoanele cu venituri mici rămân rapid fără bani în plus. Banca începe să vadă unele fisuri pe piața creditelor auto subprime.
Dimon, care a sunat de la o conferință a băncilor de investiții din Florida, a declarat reporterilor că el crede că prețurile de pe piață sunt probabil “prea fericite” în acest moment și că șansele unui rezultat negativ sunt “mai mari decât cred ceilalți”.

Dar, a spus Dimon, “important nu este economia – dacă avem o recesiune ușoară sau o aterizare ușoară sau ceva de genul acesta”, a spus el, referindu-se la un scenariu în care inflația este învinsă fără a crește nivelul șomajului. Ceea ce este important, a spus el, “este viitorul lumii libere”, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

“Ar putea fi determinant pentru ceea ce se întâmplă cu economia globală dacă prețurile la petrol și gaze vor crește prea mult”, a spus Dimon.

Impactul ratelor mai mari pentru mai mult timp

JPMorgan Chase a achiziționat majoritatea activelor First Republic Bank în luna mai a anului trecut, după ce banca regională cu sediul în San Francisco a fost confiscată de guvern.

Această achiziție a adăugat miliarde de dolari în credite la bilanțul băncii, sporind veniturile sale din dobânzi.

JPMorgan Chase a raportat că împrumuturile medii au crescut cu 16% față de anul precedent, în principal datorită First Republic. Venitul net din dobânzi, sau NII, din aceste împrumuturi (adică banii pe care o bancă îi câștigă din împrumuturi minus dobânzile pe care le plătește pentru depozite) a crescut cu 11%, ajungând la 23,2 miliarde de dolari.

Dar banca a mai spus că NII ar putea fi sub așteptările Wall Street pentru anul în curs.

Veniturile nete din dobânzi au fost un indicator cheie pentru analiști în acest trimestru, aceștia urmărind să vadă cum reacționează băncile la ratele ridicate ale dobânzilor practicate de Rezerva Federală.

Băncile, inclusiv JPMorgan, au adus profituri record, impulsionate de NII, în condițiile în care banca centrală a majorat ratele dobânzilor.

De asemenea, JPMorgan Chase a anunțat vineri că va suporta o taxă unică de 725 de milioane de dolari din partea Federal Deposit Insurance Corporation, legată de mizeria lăsată de Silicon Valley Bank și Signature Bank în urma prăbușirii lor din primăvara anului trecut. Băncile mari au fost cele care au plătit în mare parte această factură.

Acțiunile băncii au scăzut cu 4,3% în tranzacțiile de dimineață, dar au crescut cu 45% în ultimele 12 luni.

Câștiguri mixte

Separat, gigantul de investiții BlackRock a raportat că activele sale gestionate au crescut la un nivel record de 10.500 miliarde de dolari în primul trimestru. Compania a depășit, de asemenea, așteptările privind rezultatele de top și de fond.

Wells Fargo, care a raportat de asemenea vineri câștigurile din primul trimestru, a depășit așteptările Wall Street, dar a înregistrat o scădere de 8% a veniturilor nete din dobânzi față de anul precedent. De asemenea, compania a remarcat o cheltuială de 284 de milioane de dolari în primul trimestru legată de evaluarea specială a FDIC.

Citigroup a raportat un venit net de 3,4 miliarde de dolari în primul trimestru, sau 1,58 dolari pe acțiune, depășind așteptările analiștilor de 1,18 dolari pe acțiune, potrivit FactSet. Directorul general Jane Fraser a declarat vineri că banca a finalizat luna trecută restructurarea organizațională, care a inclus disponibilizări.

Compania a înregistrat cheltuieli de restructurare în valoare de 225 de milioane de dolari în primul trimestru, în mare parte din cauza costurilor de concediere și a altor costuri de reorganizare a companiei. De asemenea, Citi a remarcat o cheltuială de 251 de milioane de dolari legată de curățarea de către FDIC a colapsurilor băncilor regionale de anul trecut.
Acțiunile Wells Fargo au crescut ușor vineri dimineață, în timp ce acțiunile BlackRock și Citigroup au scăzut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.