Serbia începe construcția unei fabrici pentru vaccinul chinezesc Sinopharm

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a inaugurat joi lucrările de construcţie a unei fabrici care va produce vaccinul chinezesc anti-COVID-19 Sinopharm în Serbia. Prevăzută să devină operaţională în primul trimestru al anului viitor, această unitate va produce circa trei milioane de doze de vaccin pe lună, relatează AFP.

Noua fabrică, amplasată la Zemun, o suburbie a capitalei Belgrad, este o investiţie comună a Serbiei, Chinei şi Emiratelor Arabe Unite, în valoare de circa 30 de milioane de euro.

„Sunt mândru, întrucât Serbia, în cooperare cu China şi Emiratele Arabe Unite va dispune de o uzină care va putea să furnizeze vaccinuri ţărilor din regiune şi Europei”, a declarat Aleksandar Vucic.

În luna ianuarie, Serbia a început să producă la un laborator din Belgrad şi vaccinul rusesc Sputnik V.

Obişnuită să penduleze între influenţele rivale din Est şi Vest, Serbia a cumpărat milioane de vaccinuri anti-COVID-19 chinezeşti, ruseşti şi occidentale. Țara balcanică cu circa şapte milioane de locuitori a lansat iniţial o campanie de vaccinare anti-COVID-19 rapidă, care însă între timp a încetinit. Puţin mai mult de jumătate dintre adulţii sârbi au fost până în prezent vaccinaţi.

În prezent Serbia se confruntă din nou cu o înmulţire a cazurilor de COVID, miercuri înregistrând peste 5.000 de noi cazuri de COVID-19.

#serbia #fabrica #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.