Shiba Inu devine a douăsprezecea cea mai valoroasă criptomonedă din lume, după o creştere de 367% în numai o săptămână

Shiba Inu, o criptomonedă lansată anul trecut, continuă să înregistreze creşteri datorită unui tweet publicat de CEO-ul Tesla Elon Musk, transmite Bloomberg.

Moneda virtuală SHIB a crescut cu 70% în ultimele 24 de ore şi a devenit al doisprezecelea cel mai valoros activ digital din lume, potrivit datelor agregate de CoinGecko.

Evoluţiile vin la câteva zile după ce Elon Musk a postat pe Twitter o fotografie a câinelui său, Floki. SHIB, care reprezintă un meme al rasei de câini japonezi de vânătoare Shiba In, este pe plus cu 367% în ultimele şapte zile, performanţele fiind alimentat de postarea miliardarului, scrie Ziarul Financiar.

Floki Frunkpuppy pic.twitter.com/xAr8T0Jfdf

— Elon Musk (@elonmusk) October 4, 2021

Totodată, rezultatele vin într-o perioadă favorabilă pieţei crypto. Bitcoinul a crescut cu 30% de-a lungul ultimei săptămâni şi se tranzacţionează la peste 54.000 de dolari.

De asemenea, Ethereum ajunge în prezent la 3.520 de dolari, plus 1,2%. Lumen (XLM), o criptomonedă dezvoltată de ONG-ul Stellar Development Foundation, s-a apreciat cu aproximativ 11% în ultimele 24 de ore.

Shiba Inu a fost fondată anul trecut de o persoană anonimă care se autointitulează Ryoshi, iar website-ul monedei face referire la „un activ descentralizat de tip meme care a evoluat într-un ecosistem vibrant”.

#valoroas #cea mai #shiba inu #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România este azi una dintre cele mai scumpe pieţe spot de energie din Europa, arată datele euenergy.live, citate de Ziarul Financiar.

Cu 201euro/MWh, România este mult peste nivelul de 104 euro/MWh din Germania sau peste cel de 87 de euro/MWh din Franţa.

În acest moment, gazul acoperă peste 26% din producţia de energie a României, arată datele Transelectrica, la egalitate cu energie hidro.

Consumul în creştere face că importurile să fie şi ele semnificative. Astfel la ora 17, România avea importuri de 1.244 MW, care reprezentau 14% din consumul său de energie. Importurile de gaze sunt şi ele semnificative în contextul temperaturilor scăzute.

Astfel, datele Transgaz pentru ora 16 arată că România exporta 6,5 milioane de metri cubi, dar importa 15,2 milioane de metric ubi pentru acoperirea consumului.

Producţia internă era de 23,5 milioane de metri cubi iar cantităţile din depozite era de 26 de milioane de metri cubi.