Skydweller Aero revoluționează industria aerospațială

Skydweller Aero, o companie aerospațială inovatoare, a anunțat recent finalizarea primului zbor autonom cu succes al unei aeronave motorizate cu energie solară. Aeronava, dezvoltată de Skydweller Aero, a decolat de la Aeroportul Internațional Stennis pe 21 martie și a zburat deasupra Golfului Mexic, efectuând un zbor complet autonom și aterizând fără intervenție umană, potrivit bsshoofly.com.

Robert Miller, fondatorul și CEO-ul Skydweller Aero, a subliniat semnificația istorică a acestui eveniment pentru industria aerospațială mondială. Aeronava, care are o anvergură de 236 de picioare și poate rămâne în aer timp de 90 de zile sau mai mult, poate zbura la altitudini de până la 45.000 de picioare, fără a lăsa o amprentă de carbon.

Această realizare deschide noi orizonturi în domeniul zborurilor fără pilot și oferă oportunități revoluționare în domeniul securității naționale și comunicațiilor non-terestre. Compania intenționează să construiască o flotă de aeronave fără echipaj pentru a susține aceste misiuni de lungă durată, cu economii semnificative de costuri.

În ultimele luni, Skydweller Aero a dezvoltat operațiunile sale la Aeroportul Internațional Stennis, investind inițial 15 milioane de dolari și urmând să extindă această sumă la aproximativ 40 de milioane de dolari pe măsură ce adaugă noi aeronave și crește numărul de zboruri de testare. Investiția companiei este estimată să creeze cel puțin 36 de noi locuri de muncă.

Skydweller Aero continuă să colaboreze cu autoritățile locale și să dezvolte forța de muncă în statul Mississippi, contribuind la creșterea economică și la inovarea tehnologică în domeniul aerospațial.

#lansare #nava #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.