Șoc fiscal la graniță! Creșterea TVA în România amenință cu inflație importată în Moldova

Majorarea cotei standard a TVA din România, de la 19% la 21%, ar putea genera un efect direct asupra prețurilor din Republica Moldova, prin ceea ce economiștii numesc „inflație importată”.

Republica Moldova depinde de bunurile românești. La sfârșitul lunii mai 2025, importurile din România reprezentau aproximativ 25% din totalul de 4,2 miliarde de dolari ale țării. Creșterea TVA peste Prut va însemna scumpirea automată a unei game largi de produse aduse pe piața moldovenească, de la alimente și băuturi, până la îmbrăcăminte, electrocasnice și materiale de construcții.

O estimare arată că această modificare ar putea împinge în sus inflația din Republica Moldova cu până la 1,3 puncte procentuale, ceea ce ar însemna o rată anuală de circa 9,2%, dacă impactul se va resimți integral.

În prezent, rata anuală a inflației în Republica Moldova a coborât în iulie 2025 la 7,93%, de la 8,17% în iunie, potrivit Biroului Național de Statistică. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea produselor alimentare, în special a legumelor (-4,6% față de luna precedentă).

Banca Națională a Moldovei estimează că rata anuală a inflației va continua să scadă pe parcursul anului 2025, dar va rămâne peste limita superioară a intervalului țintit. Abia din primul trimestru al anului 2026 inflația ar urma să revină în intervalul de variație, cu o medie anuală estimată la 7,7% în 2025 și 3,9% în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflație #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețurilor la petrol și oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina au redus exporturile rusești de produse minerale la 110,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie–iunie 2025, arată datele Serviciului Vamal Federal. Pierderea față de aceeași perioadă din 2024 este de 20,3 miliarde de dolari (de la 131,4 miliarde).

Per total, exporturile de bunuri au scăzut mai puțin, de la 208,8 miliarde la 195,5 miliarde de dolari. Vânzările externe de produse alimentare au pierdut 3 miliarde de dolari, însă exporturile de produse chimice, mașini, echipamente și metale au crescut cu aproximativ aceeași sumă, respectiv cu 4,2 miliarde de dolari. Totuși, materiile prime rămân dominante, reprezentând 56,3% din totalul exporturilor, față de 62,9% anul trecut.

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina din 1 ianuarie, iar prețurile petrolului s-au prăbușit în aprilie după ce președintele SUA, Donald Trump, a declanșat un război comercial. Dacă în ianuarie 2025 petrolul Urals se vindea în medie cu 67,7 dolari/baril, în iunie prețul coborâse la 59,8 dolari.

Banca Centrală a Rusiei prognozează că efectele tarifelor și presiunilor internaționale vor menține prețurile petrolului în 2025–2026 sub nivelul din 2024 și sub media din 2019–2021, urmând o stabilizare abia ulterior. În aceste condiții, estimarea pentru exporturile anuale a fost redusă la 410 miliarde de dolari, față de 433 miliarde anul trecut.

Importurile au crescut ușor, la 131,6 miliarde de dolari, în special datorită majorării achizițiilor de produse alimentare (+15%, la 20,6 miliarde) și produse chimice (26,7 miliarde), în timp ce importul de mașini și echipamente – principala categorie – a scăzut cu 3,2 miliarde, la 63 miliarde.

Scăderea exporturilor și stabilitatea importurilor au redus excedentul comercial la 63,9 miliarde de dolari. Deși rubla s-a apreciat temporar datorită reducerii ieșirilor de capital și speranțelor privind sfârșitul războiului, analiștii anticipează o depreciere până la 90–95 ruble/dolar la final de an.

Prăbușirea veniturilor din export și întărirea rublei au afectat puternic bugetul. În mai, guvernul a revizuit în scădere estimarea medie a prețului petrolului Urals la 56 dolari/baril și a tăiat veniturile din petrol și gaze cu 2,6 trilioane de ruble, iar pe cele totale cu 1,8 trilioane. Noi ajustări sunt pregătite odată cu proiectul de buget pentru anul viitor.