Șoc la frontieră. Rovinieta se scumpește! Moldovenii, loviți direct în buzunar

30 Iun. 2025, 18:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2025, 18:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldovenii care traversează frecvent frontiera spre România ar putea plăti, începând cel târziu cu 1 ianuarie 2026, aproape dublu pentru rovinietă. În programul de guvernare prezentat zilele trecute, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan prevede „ajustarea” taxei de drum, iar surse politice participante la discuțiile tehnice afirmă că pe masa Guvernului există deja mai multe scenarii de majorare.

În prezent, un conducător auto plătește pentru rovinieta valabilă un an 141,87 lei, echivalentul a 28 de euro. Prima variantă discutată în comisiile de specialitate propunea o creștere la 50 de euro, însă o versiune mai nouă prevede un tarif de 56 de euro, adică exact dublul prețului actual. Impactul bugetar estimat de specialiști pentru 2026 ar fi de aproape 400 de milioane de lei, bani care, potrivit Ministerului Transporturilor, ar urma să fie direcționați spre întreținerea și modernizarea drumurilor naționale, scrie hotnews.ro.

Un calendar accelerat, cu debut la 1 august 2025, a fost analizat la Cotroceni, dar implementarea a fost amânată din cauza infrastructurii informatice insuficient pregătite pentru gestionarea noilor tarife și a sistemului de taxare pentru transportatori. În consecință, cabinetul Bolojan și-a luat angajamentul ca majorarea să intre în vigoare „cel mai târziu la 1 ianuarie 2026”, moment la care nivelul taxei ar urma să fie aliniat la tarifele din Bulgaria și Ungaria, unde rovinieta anuală costă 50, respectiv 130 de euro.

În România, actuala grilă prevede pentru autoturisme tarife de 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru zece zile, 5,3 euro pentru treizeci de zile și 8,4 euro pentru șaizeci de zile, în timp ce vinieta anuală rămâne la 28 de euro. Prin comparație, de la 1 mai 2025, Bulgaria taxează șoferii cu 8 euro pentru o săptămână, 15 euro pentru o lună, 28 de euro pentru trei luni și 50 de euro pentru un an.

Guvernul de la București justifică măsura prin necesitatea de a aduce România la media balcanică a taxelor de drum și de a crește fondurile destinate întreținerii infrastructurii rutiere, aflată sub presiunea costurilor tot mai mari. Potrivit surselor din grupul tehnic, transportatorii de marfă vor suporta, la rândul lor, un tarif majorat, dar schemele exacte urmează să fie anunțate după finalizarea testelor IT.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, care folosesc România ca principal coridor auto spre spațiul UE, dublarea rovinietei ar însemna cheltuieli suplimentare notabile, mai ales pentru navetiștii transfrontalieri și pentru agențiile de turism care operează curse regulate. Asociațiile transportatorilor de pasageri de pe ambele maluri ale Prutului cer deja consultări publice și un calendar de tranziție clar, astfel încât operatorii să poată include noile costuri în planurile tarifare fără șocuri majore pentru clienți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.