Spînu aruncă o nouă bombă: În 2011 – 2015 datoria la gaz era de 400 mil. USD și nimic, iar acum avem ultimatumuri

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în conferința de presă de după ședința Guvernului că vede o schimbare de atitudine a Gazpromului față de Republica Moldova. „Anterior existau devieri financiare ale Moldovagaz față de Gazprom și nu existau ultimatumuri”.

Prevederea cu achitarea avansului pentru luna următoare există din anul 2011 și permanent au existat amânări ale plăților. Or, de exemplu între anii 2011-2015 s-a acumulat o datorie de 400 mil USD și nu au existat ultimatumuri. (…) În contract se vorbește despre un drept de sistare a gazului, dar niciodată nu a fost utilizată”, a punctat Spînu.

Regretăm că s-a schimbat practica devierilor până la ajustarea tarifelor și acumularea unor devieri financiare”, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea dacă vede drept o abordarea politică a Gazpromului în raport cu Republica Moldova.

Premierul a menționat că Republica Moldova va reuși să achite datoria către Gazprom până vineri, 21 ianuarie, după introducerea Stării de Urgență, care va permite întoarcerea TVA către Moldovagaz, precum și plata în avans a compensațiilor a facturilor la gaz. În felul acesta se va evita sistarea alimentării țării cu gaz rusesc.

Totodată, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a confirmat faptul că de la 1 februarie vor crește tarifele la gaz pentru consumatorii finali.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #pret #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.