Spînu aruncă o nouă bombă: În 2011 – 2015 datoria la gaz era de 400 mil. USD și nimic, iar acum avem ultimatumuri

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în conferința de presă de după ședința Guvernului că vede o schimbare de atitudine a Gazpromului față de Republica Moldova. „Anterior existau devieri financiare ale Moldovagaz față de Gazprom și nu existau ultimatumuri”.

Prevederea cu achitarea avansului pentru luna următoare există din anul 2011 și permanent au existat amânări ale plăților. Or, de exemplu între anii 2011-2015 s-a acumulat o datorie de 400 mil USD și nu au existat ultimatumuri. (…) În contract se vorbește despre un drept de sistare a gazului, dar niciodată nu a fost utilizată”, a punctat Spînu.

Regretăm că s-a schimbat practica devierilor până la ajustarea tarifelor și acumularea unor devieri financiare”, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea dacă vede drept o abordarea politică a Gazpromului în raport cu Republica Moldova.

Premierul a menționat că Republica Moldova va reuși să achite datoria către Gazprom până vineri, 21 ianuarie, după introducerea Stării de Urgență, care va permite întoarcerea TVA către Moldovagaz, precum și plata în avans a compensațiilor a facturilor la gaz. În felul acesta se va evita sistarea alimentării țării cu gaz rusesc.

Totodată, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a confirmat faptul că de la 1 februarie vor crește tarifele la gaz pentru consumatorii finali.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #pret #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.