Stabilitatea monedei euro zdruncinată de criză. Care este impactul pentru Republica Moldova

Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice. Pentru Republica Moldova un euro slab înseamnă o presiune mai mică pe inflație, care la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 33,5%.

În tranzacțiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacționa la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.

Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică. Acest lucru va avea un impact negativ asupra monedei unice.

În Republica Moldova moneda de referință este dolarul, însă cea dominantă este euro, deoarece 70% schimburile comerciale sunt cu statele din UE, tranzacțiile imobiliare sunt în euro și remitențele, la fel, sunt în euro.

Evoluția euro în raport cu leul moldovenesc 8 august – 8 septembrie

În prezent leul se întărește față de ambele valute și acest lucru ține de ecoul războiului din Ucraina. Populația de la începutul conflictului a cumpărat echivalentul a 500 mil. dolari și acum îi vinde. Or acest lucru și duce la aprecierea leului.

„Un leul puternic față de euro înseamnă produse mai ieftine din import și o presiune inflaționistă mai mică. Dacă leul nu era să fie atât de puternic inflația era să fie și mai mare. Două treimi în remitențe sunt în euro. Oamenii primesc în euro dar trebuie să cumpere în lei. Respectiv produsele care erau achiziționate anul trecut cu 100 euro acum sunt cumpărate cu 140 euro. Avem o depreciere a monedei euro fără precedent de 45%”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult de pe urma monedei unice mai slabe suferă industria construcțiilor, în condițiile în care apartamentele se vând în euro, iar procurările sunt făcute în lei. Respectiv dezvoltatorii încasează mai puține venituri. Pe de altă parte sunt puși în situația să majoreze și salariile pe fundalul scumpirilor. Astfel, companiile trec printr-un șoc fără precedent.

Pentru companiile importatoare un euro depreciat le este convenabil, deoarece prețurile nu cresc atât cât ar putea crește. Partea proastă este că toți care primesc euro fie remitențe fie vânzări au de pierdut

De la introducerea sa în circulație în 1999, moneda euro a petrecut foarte puțin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situație a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

#leu #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.