SUA impun sancțiuni asupra sectorului tehnologic rusesc: ”Rol determinant în maşina de război a lui Putin”

SUA au anunțat joi, 31 martie, suplimentarea sancțiunilor împotriva Rusiei. De data aceasta, este vizat sectorul tehnologic, între care şi cel mai important fabricant rus de semiconductori.

Departamentul american al Trezoreriei a anunţat că vizează ”21 de entităţi şi 13 indivizi în cadrul represiunii sale împotriva reţelelor de ocolire a sancţiunilor impuse Kremlinului şi companiilor tehnologice, care joacă un rol determinant în maşina de război a Federaţiei Ruse”.

Compania Serniya Engineering se află astfel printre ţintele acestei noi salve de sancţiuni, fiind acuzată că s-ar afla în centrul unei reţele create pentru a ocoli sancţiunile impuse de ţările occidentale.

”Acţiunile de astăzi demonstrează angajamentul guvernului american de a contracara ocolirea sancţiunilor” occidentale împotriva Rusiei, a precizat Departamentul Trezoreriei.

Washingtonul a sancţionat de asemenea compania Mikron, ”cel mai mare fabricant de cipuri din Rusia” care, subliniază Departamentul Trezoreriei, ”exportă peste 50% din microelectronica rusă”.
”Armata rusă depinde de tehnologii occidentale cheie pentru funcţionarea bazei sale industriale de apărare”, precizează Trezoreria.

Astfel, OFAC (Biroul de control al bunurilor străine al Departamentului Trezoreriei) vizează „principalele companii tehnologice ruseşti care permit războiul ilegal al lui (Vladimir) Putin împotriva Ucrainei. Aceste măsuri vor împiedica mai mult accesul Rusiei la tehnologia occidentală şi la sistemul financiar internaţional”.

”Vom continua să vizăm maşina de război a lui Putin cu sancţiuni sub toate formele, până când acest război nebunesc se va încheia”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Washingtonul a vizat deja cu sancţiuni industria rusă de apărare, iar secretarul adjunct al Trezoreriei a anunţat marţi că alte sectoare ”esenţiale pentru capacitatea Kremlinului de a face să funcţioneze maşina sa de război” vor fi avut în vedere.

#sanctiuni #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.