Topul celor mai scumpe rase de câini din lume. Iubitorii de animale trebuie să plătească sume uriașe

Câinele este considerat cel mai bun prieten al omului. Astfel, iubirea pentru ei ar trebui să fie neprețuită, pentru că oferă, printre altele, loialitate, armonie și liniște. Cei mai mulți oameni aleg ca animal de companie, câinii de rasă. Pentru aceștia, trebuie să scoți din buzunar sume consistente, scrie cancan.ro.

Atunci când ne hotărâm să cumpărăm un câine, trebuie să ne gândim foarte bine și la ce costuri implică alegerea făcută. Așadar, este recomandat să fi foarte atent și să te documentezi suficient de bine.

Este important de reținut că acei câini care provin din rasele pure, au deseori și probleme de sănătate. Astfel, patrupedele necesită cheltuirea unor sume mari de bani pe tratamente și vizite în cabinetele veterinare. Mai departe, îți voi prezenta topul celor mai scumpi câini din lume.

Mastiff Tibetan

Mastifful Tibetan este o rasă de câini tibetani de dimensiuni mari. Blana sa dublă este medie spre lungă, supusă climei. Acest câine se găsește într-o mare varietate de culori, inclusiv negru solid, negru și cafeniu, diferite nuanțe de roșu și gri-albăstrui și uneori cu semne albe în jurul gâtului, pieptului și picioarelor.

Anul trecut, un Mastiff Tibetan a fost vândut în China pentru aproape două milioane de dolari. Acest lucru îl face cel mai scump câine vândut vreodată. În mod normal, prețul său variază între două mii de dolari și nouă mii de dolari.

Chow Chow

Chow Chow este o rasă de câini care se încadrează raselor de talie medie. Acest câine are o descendență foarte veche.

Rasa este originară din China, unde este denumit Songshi Quan. Denumirea înseamnă „câine leu pufos”. Prețul unui Chow Chow poate varia între trei mii și nouă mii dolari.

Câinele Faraon

Câinele Faraon este și câinele național al Maltei. Prețul acestuia poate varia între trei mii și șapte mii de dolari. Au foarte puțină grăsime corporală și sunt săritori adepți.

În ciuda numele, această rasa de câine nu are nicio legătură cu Egiptul antic. Cu toate acestea, un mit popular susține că rasa este descendentă din Tesem, unul dintre câinii de vânătoare egipteni antici.

Akita

Este un câine japonez care se poate vinde cu cel puțin 3.500 de dolari. Este o rasă mare, puternică, dominantă și independentă

Acest câine este, de obicei, mai distanțat de străini și mai afectuos față de membrii familiei. Ca rasă, Akita sunt în general rezistenți. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că suferă de diferite afecțiuni genetice și sunt sensibili la anumite medicamente.

Câinele chinezesc cu creastă

Câinele cu creasta chinezească este o rasă de câine fără păr. Ca majoritatea raselor de câini fără păr, câinele cu crestă chinezească vine în trei soiuri. El este cu păr, fără păr și o combinație a celor două, care se pot naște în același așternut: Powderpuff, Hairless-Hairless și Hairy-Hairless. Este un câine mic și unul dintre cei mai exotici datorită aspectului său ciudat. Prețul este de cinci mii de dolari, informează Cancan.ro.

#scumpi #caine #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.