Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

18 Mart. 2025, 11:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2025, 11:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

30 Iun. 2026, 16:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2026, 16:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat practici discreționare în acordarea premiilor și sporurilor salariale la Î.S. „MoldATSA”. Centru a constat lipsa unor criterii obiective de evaluare a performanțelor și existența unor riscuri de conflicte de interese în procesul de repartizare a bonusurilor.

Potrivit raportului de evaluare a integrității instituționale, în cadrul întreprinderii au fost acordate premii unice pentru activități care făceau parte din atribuțiile obișnuite ale angajaților, fără a fi demonstrat caracterul excepțional al muncii sau existența unor performanțe individuale deosebite. CNA mai arată că justificările folosite pentru acordarea bonusurilor erau insuficient fundamentate.

Inspectorii anticorupție au constatat și situații în care persoane implicate în procesul de aprobare a premierilor au beneficiat ele însele de aceste recompense, circumstanță care, potrivit raportului, poate genera riscuri de conflict de interese.

Raportul scoate în evidență și acordarea unor sporuri salariale de 30% și 50% unor angajați pentru activități care nu făceau parte din atribuțiile lor de bază, ci țineau de competența altor subdiviziuni. CNA susține că nu a fost demonstrat caracterul de importanță majoră sau de urgență al acestor activități, așa cum prevăd regulamentele interne.

Potrivit evaluatorilor, aceste practici indică o aplicare neuniformă a normelor de salarizare și creează riscul suprapunerii atribuțiilor și al dublei remunerări, cu impact asupra utilizării eficiente și transparente a resurselor financiare ale întreprinderii.