Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de guvernare publicat de premierul desemnat Vasile Tofan propune una dintre cele mai ample restructurări ale statului din ultimii ani. Documentul, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, pune accent pe relansarea economiei, aderarea accelerată la Uniunea Europeană și reducerea dimensiunii aparatului administrativ.

Una dintre cele mai importante măsuri este reforma administrativ-teritorială, care prevede restructurarea fundamentală a nivelului raional, transferul competențelor și patrimoniului către unități administrativ-teritoriale mai puternice și descentralizarea fiscală. Programul vorbește despre primării consolidate și despre regionalizarea unor servicii publice, precum apa, canalizarea și transportul.

Documentul prevede, de asemenea, un audit general al administrației centrale, urmat de comasarea sau lichidarea instituțiilor cu atribuții suprapuse și reducerea costurilor administrative. Guvernul promite că fiecare instituție și întreprindere de stat va trebui să demonstreze rezultatele obținute pentru banii publici cheltuiți.

O altă prevedere vizează întreprinderile de stat. Executivul intenționează să inventarieze toate activele statului, să efectueze audituri externe și să decidă, în funcție de performanță, restructurarea, listarea parțială la bursă, privatizarea sau lichidarea acestora.

Pe plan economic, Guvernul își propune ca Republica Moldova să devină „cea mai simplă, previzibilă și prietenoasă jurisdicție europeană pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri”. Programul include reducerea birocrației, controale bazate pe risc, digitalizarea serviciilor, dezvoltarea Moldova HiTech Park, crearea de „sandbox-uri” pentru inteligența artificială și dublarea exporturilor tehnologice.

Totodată, Executivul își asumă obiectivul de finalizare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare până în 2030.

Programul pornește de la constatarea că economia Republicii Moldova traversează o perioadă dificilă. Guvernul arată că PIB-ul a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului 2026, iar importurile sunt de aproape trei ori mai mari decât exporturile, ceea ce impune măsuri pentru stimularea investițiilor, productivității și exporturilor.