Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.