Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 4 noiembrie 2025, la Bruxelles, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Parlamentului European al Întreprinderilor (EPE) – cel mai mare exercițiu de democrație economică din Europa, care a reunit peste 700 de antreprenori din statele membre ale UE și din țările partenere.

Republica Moldova a participat cu o delegație oficială a Camerei de Comerț și Industrie, condusă de președintele Sergiu Harea, care a reprezentat mediul de afaceri moldovenesc în dezbaterile economice la nivel european.

În cadrul evenimentului, antreprenorii au preluat, simbolic, rolul eurodeputaților pentru o zi: au discutat teme economice de actualitate, au interacționat direct cu factorii de decizie ai Uniunii Europene și au votat propuneri esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și rezilienței mediului de afaceri.

La finalul reuniunii, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý, a transmis un mesaj oficial către șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentând concluziile-cheie ale sesiunii: 93% dintre antreprenori se confruntă cu blocaje suplimentare în lanțurile de aprovizionare din cauza tensiunilor geopolitice, 57% resimt impact negativ din cauza tarifelor impuse de SUA, 91% solicită Comisiei Europene crearea funcției de Reprezentant UE pentru IMM-uri, un mediator oficial între afaceri și instituții, 86% consideră că raportarea de sustenabilitate, în forma actuală, nu crește competitivitatea companiilor.

Participarea Republicii Moldova la EPE 2025 confirmă implicarea tot mai activă a mediului de afaceri național în dialogul economic european și angajamentul pentru o integrare economică durabilă, competitivă și aliniată standardelor UE.