Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.