Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE