Turismul în 2022! Mai multe nopți petrecute în unitățile de cazare din UE

După un declin provocat de pandemie, numărul total al nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a ajuns la 2,73 miliarde în 2022, o scădere de doar 5% faţă de nivelul din 2019 (2,88 miliarde), dar o creştere de 49% comparativ cu 2021 (1,83 miliarde), arată informaţiile publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Pe parcursul anului trecut, datele privind turismul în fiecare lună au fost mai mari decât în lunile corespunzătoare din 2021, în trimestrul patru din 2022 înregistrându-se 472 milioane de înnoptări în unităţile de cazare turistică. Acesta este un declin de doar 2% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei – trimestrul patru din 2019, când s-au consemnat 483 milioane de înnoptări.

La începutul lui 2022, nivelul turismului era mult mai scăzut decât în lunile similare din 2019. Totuşi, începând din mai 2022, diferenţele se atenuează.

Pentru restul anului, nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică au fost cu 5% mai puţine decât în 2019, iar în iulie, august, septembrie şi octombrie, ele erau cu sub 1% mai puţine decât în lunile similare din 2019.

De asemenea, datele pentru 2022 arată că numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a depăşit nivelul din 2019 (1,53 miliarde în 2022 faţă de 1,51 miliarde în 2019; un avans de 1%).

Pe de altă parte, numărul nopţilor petrecute de turiştii străini este aproape de redresarea deplină: 1,20 miliarde în 2022 comparativ cu 1,36 miliarde în 2019; un declin de 12%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În privinţa numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, cel mai departe de redresare în rândul statelor membre UE au fost anul trecut Letonia (o scădere de 45% în 2022 faţă de 2019), Slovacia (o scădere de 40%) şi Lituania (o scădere de 37%). Danemarca a fost singura care a raportat o creştere numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de 4%, în timp ce Croaţia, cu un declin de 2%, şi Luxemburg, cu minus 3%, au fost aproape de redresarea deplină.

Pe de altă parte, Malta a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de nopţi petrecute de turiştii interni (un avans de 39% în 2022 comparativ cu 2019), fiind urmată de Cipru (35%) şi Slovenia (25%).

Cel mai semnificativ declin al numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a fost în Slovacia (o scădere de 22%), România (o scădere de 15%) şi Ungaria (o scădere de 13%), toate trei raportând şi scăderi ale numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de cel puţin 30%.

#unitati de cazare #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.