Ucraina a transmis guvernului german o listă cu armamentul de care are nevoie

Ucraina a trimis guvernului german o scrisoare care include o listă cu diverse tipuri de armament de care Kievul spune că are nevoie în contextul unui eventual conflict cu Rusia, potrivit presei germane. Până acum, Berlinul a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. A anunțat, în schimb, că trimite 5.000 de căști militare.

Potrivit Suddeutsche Zeitung, Ucraina solicită Germaniei sisteme antirachetă şi antiaeriene cu rază medie de acţiune, armament antidrone, camere de supraveghere şi muniţii, între altele, şi pune accentul asupra faptului că este vorba despre „sisteme de armament cu caracteristici defensive”, relatează dpa, citată de Agerpres.

Până acum, guvernul german a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. Miercuri, cancelarul Olaf Scholz a respins ferm o astfel de măsură, într-o intervenţie transmisă de postul ZDF.

Atitudinea Germaniei a fost criticată recent de Ucraina şi de aliaţii estici din NATO, aminteşte dpa.

Potrivit Suddeutsche Zeitung, în scrisoarea sa, adresată Ministerelor de Externe şi Apărării din Germania, Ucraina a cerut guvernului german „să proceseze cererea sa cât mai curând posibil”.

Scrisoarea vine după ce Berlinul a anunțat că trimite în Ucraina 5.000 de căști militare.
„Am primit o scrisoare de la ambasada Ucrainei, cerând sprijin cu echipamentul militar, căști mai precis. Vom furniza Ucrainei 5.000 de căști – ca un semnal clar: Suntem de partea voastră”, a spus în 26 ianuarie ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht.

rimarul din Kiev, Vitali Klitschko, fost campion mondial la box categoria grea, care a trăit ani de zile în Germania, a numit transportul de 5.000 de căști o „glumă”.
„Comportamentul guvernului german mă lasă fără cuvinte. Aparent, ministrul Apărării nu a realizat că ne confruntăm cu forțe rusești perfect echipate care pot porni o altă invazie a Ucrainei în orice moment”, a declarat el pentru cel mai mare ziar tabloid din Germania, Bild.

„Ce fel de sprijin va mai trimite Germania. Perne?”, a întrebat acesta.

#armament #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.