Ucraina a transmis guvernului german o listă cu armamentul de care are nevoie

Ucraina a trimis guvernului german o scrisoare care include o listă cu diverse tipuri de armament de care Kievul spune că are nevoie în contextul unui eventual conflict cu Rusia, potrivit presei germane. Până acum, Berlinul a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. A anunțat, în schimb, că trimite 5.000 de căști militare.

Potrivit Suddeutsche Zeitung, Ucraina solicită Germaniei sisteme antirachetă şi antiaeriene cu rază medie de acţiune, armament antidrone, camere de supraveghere şi muniţii, între altele, şi pune accentul asupra faptului că este vorba despre „sisteme de armament cu caracteristici defensive”, relatează dpa, citată de Agerpres.

Până acum, guvernul german a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. Miercuri, cancelarul Olaf Scholz a respins ferm o astfel de măsură, într-o intervenţie transmisă de postul ZDF.

Atitudinea Germaniei a fost criticată recent de Ucraina şi de aliaţii estici din NATO, aminteşte dpa.

Potrivit Suddeutsche Zeitung, în scrisoarea sa, adresată Ministerelor de Externe şi Apărării din Germania, Ucraina a cerut guvernului german „să proceseze cererea sa cât mai curând posibil”.

Scrisoarea vine după ce Berlinul a anunțat că trimite în Ucraina 5.000 de căști militare.
„Am primit o scrisoare de la ambasada Ucrainei, cerând sprijin cu echipamentul militar, căști mai precis. Vom furniza Ucrainei 5.000 de căști – ca un semnal clar: Suntem de partea voastră”, a spus în 26 ianuarie ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht.

rimarul din Kiev, Vitali Klitschko, fost campion mondial la box categoria grea, care a trăit ani de zile în Germania, a numit transportul de 5.000 de căști o „glumă”.
„Comportamentul guvernului german mă lasă fără cuvinte. Aparent, ministrul Apărării nu a realizat că ne confruntăm cu forțe rusești perfect echipate care pot porni o altă invazie a Ucrainei în orice moment”, a declarat el pentru cel mai mare ziar tabloid din Germania, Bild.

„Ce fel de sprijin va mai trimite Germania. Perne?”, a întrebat acesta.

#armament #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.