UE nu-l pune pe Orban cu botul pe labe – analiză Deutsche Welle

19 Sept. 2022, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2022, 18:01 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană ameninţă cu închiderea robinetului pentru Ungaria, care alunecă spre autocraţie. O ameninţare care ar fi trebuit demult transpusă în fapte. Dar şi acum există portiţe de scăpare, arată Bernd Riegert într-o analiză pentru Deutsche Welle, citată de g4media.ro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

Deja de peste 12 ani autocratul Viktor Orban guvernează neîntrerupt Ungaria. Dacă luăm în calcul şi perioada dintre 1998 şi 2002, ajungem chiar la 16 ani de mandat. În tot acest timp, Orban nu numai că a transformat statul din unul democrat în unul autocrat, după cum a formulat recent într-o rezoluţie Parlamentul European, dar populistul naţional-conservator a învăţat cum să trateze Comisia Europeană. Pe de o parte, Comisia l-a tot criticat pentru încălcări ale statului de drept, pentru nepotism, corupţie, îngrădirea libertăţii presei şi eliminarea opoziţiei, pe de alta, însă, a continuat să vireze bani în contul statului, vai, atât de nevoiaş, al lui Orban.

Premierul, susţinut de o largă majoritate în Parlamentul de la Budapesta, îşi permite chiar să acuze Uniunea Europeană de lipsă de moralitate, dar, în acelaşi timp, nu ezită să întindă mâna după bani. Banii de la Bruxelles nu au miros – dacă intră în buzunarele regimului Orban, cu atât mai puţin când de aceste fonduri beneficiază rude şi prieteni ai premierului ungar, aşa cum a atras atenţia în repetate rânduri OLAF, autoritatea anticorupţie a UE.

Ameninţări cu jumătate de gură, dar mai bine decât deloc

În sfârşit, după ani de zile de demersuri, Comisia Europeană îşi etalează instrumentele financiare de tortură. Duminică a ameninţat Ungaria că va tăia 7,5 miliarde de euro din fondurile alocate de UE, deoarece deficitele la capitolul statului de drept şi corupţia periclitează banii din bugetul european. Această sumă este valabilă pentru intervalul de timp până în 2027 şi reprezintă aproximativ o treime din fondurile structurale şi de investiţii planificate.

De ce o sumă atât de mică şi de ce atât de târziu? Comisia Europeană face trimitere la Curtea Europeană de Justiţie, care solicită ca sancţiunile să fie justificate şi proporţionale. Există însă şi o expertiză a PE, potrivit căreia toate fondurile UE acordate Ungariei ar trebui sistate de urgenţă. Budapestei îi revin în intervalul 2021 – 2027 44 de miliarde de euro.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!