UE pregătește un mega-credit de 140 miliarde de euro pentru Ucraina din banii Rusiei înghețați

UE intenționează să creeze până la sfârșitul anului o schemă prin care Ucraina să poată accesa circa 140 de miliarde de euro proveniți din rezervele înghețate ale Băncii Rusiei, relatează Bloomberg. Ambasadorii statelor membre au început deja discuțiile asupra propunerii Comisiei Europene, care prevede utilizarea fondurilor acumulate în conturile depozitarului Euroclear din Belgia pentru acordarea de credite Kievului. Suma a rezultat din rambursarea obligațiunilor incluse în rezervele rusești blocate după invazia din 2022.

Planul Bruxellesului prevede ca banii retrași să fie înlocuiți cu obligațiuni speciale emise de UE, cu dobândă zero, pentru a proteja Euroclear de eventuale reclamații viitoare din partea Moscovei. Ucraina ar urma să ramburseze creditele doar dacă Rusia ar accepta plata unor reparații sau dacă sancțiunile contra sa ar fi ridicate, ceea ce ar însemna că împrumutul nu ar majora datoria Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a sprijinit public propunerea, afirmând că doar o susținere financiară de amploare și pe termen lung va determina Moscova să negocieze. În schimb, premierul belgian Bart De Wever a respins ideea, considerând-o un precedent periculos pentru întreaga zonă euro și avertizând că ar putea provoca retrageri masive de rezerve. „Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile pe umerii noștri – asta nu se va întâmpla”, a declarat De Wever pentru agenția Belga.

Comisia Europeană susține însă că riscurile vor fi împărțite între toate statele membre, iar garanțiile vor fi oferite la nivelul UE. Pentru adoptarea mecanismului nu va fi nevoie de unanimitate, ci doar de o majoritate calificată. Dacă schema va fi aprobată până la final de 2025, Ucraina ar putea primi primele tranșe în 2026.

#active #bani #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul spot al petrolului Brent a urcat la 141,36 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2008, pe fondul blocajelor majore din Strâmtoarea Ormuz, provocate de conflictul dintre SUA și Iran, potrivit datelor S&P Global.

Creșterea reflectă cererea pentru livrări imediate (10–30 de zile), semnalând un deficit sever de petrol pe piața fizică. În același timp, prețurile futures rămân mult mai scăzute — circa 109 dolari/baril — ceea ce indică o discrepanță majoră între realitatea din teren și percepția piețelor financiare.

Potrivit analistei Amrita Sen, fondatoarea Energy Aspects, această diferență creează „o iluzie de stabilitate”, în timp ce criza reală a aprovizionării este mult mai gravă. „Piața financiară ascunde deficitul real care există peste tot”, a declarat aceasta pentru CNBC.

Situația este alimentată de faptul că Iranul a restricționat tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz — un punct strategic prin care trece aproximativ un sfert din transportul maritim global de petrol și circa 20% din livrările de gaz natural lichefiat (GNL).

Blocarea parțială a rutei a redus drastic oferta globală, iar exporturile sunt permise doar selectiv, uneori contra unor taxe de până la 2 milioane de dolari per navă. În martie, aproximativ 80% dintre petrolierele care au traversat zona erau fie iraniene, fie aparțineau statelor aliate Teheranului.

În paralel, costurile de transport și asigurare au crescut puternic, iar interferențele GPS și atacurile asupra navelor complică și mai mult navigația în regiune. Peste 1.000 de nave au fost afectate de astfel de perturbări, potrivit companiei de analiză maritimă Windward.

Pe piața produselor petroliere, impactul este și mai dur: prețul motorinei în Europa a ajuns aproape de 200 de dolari pe baril, amplificând presiunile inflaționiste.

În contextul tensiunilor, fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă Teheranul nu redeschide strâmtoarea. Totodată, Iranul a respins propunerile de pace și încearcă să-și consolideze controlul asupra rutei maritime, inclusiv prin inițiative legislative interne.

Experții avertizează că, chiar dacă navigația va fi reluată sub escortă militară, revenirea la normal ar putea dura săptămâni, din cauza blocajelor și a infrastructurii afectate.

Criza din Ormuz riscă astfel să provoace un nou șoc energetic global, cu efecte directe asupra prețurilor la combustibili și economiilor din întreaga lume.