UE pregătește un mega-credit de 140 miliarde de euro pentru Ucraina din banii Rusiei înghețați

UE intenționează să creeze până la sfârșitul anului o schemă prin care Ucraina să poată accesa circa 140 de miliarde de euro proveniți din rezervele înghețate ale Băncii Rusiei, relatează Bloomberg. Ambasadorii statelor membre au început deja discuțiile asupra propunerii Comisiei Europene, care prevede utilizarea fondurilor acumulate în conturile depozitarului Euroclear din Belgia pentru acordarea de credite Kievului. Suma a rezultat din rambursarea obligațiunilor incluse în rezervele rusești blocate după invazia din 2022.

Planul Bruxellesului prevede ca banii retrași să fie înlocuiți cu obligațiuni speciale emise de UE, cu dobândă zero, pentru a proteja Euroclear de eventuale reclamații viitoare din partea Moscovei. Ucraina ar urma să ramburseze creditele doar dacă Rusia ar accepta plata unor reparații sau dacă sancțiunile contra sa ar fi ridicate, ceea ce ar însemna că împrumutul nu ar majora datoria Kievului.

Cancelarul german Friedrich Merz a sprijinit public propunerea, afirmând că doar o susținere financiară de amploare și pe termen lung va determina Moscova să negocieze. În schimb, premierul belgian Bart De Wever a respins ideea, considerând-o un precedent periculos pentru întreaga zonă euro și avertizând că ar putea provoca retrageri masive de rezerve. „Să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile pe umerii noștri – asta nu se va întâmpla”, a declarat De Wever pentru agenția Belga.

Comisia Europeană susține însă că riscurile vor fi împărțite între toate statele membre, iar garanțiile vor fi oferite la nivelul UE. Pentru adoptarea mecanismului nu va fi nevoie de unanimitate, ci doar de o majoritate calificată. Dacă schema va fi aprobată până la final de 2025, Ucraina ar putea primi primele tranșe în 2026.

#active #bani #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.