Ultima bancă americană închide ușa Moscovei! Citi pleacă pentru totdeauna din Rusia

Ultimul mare grup bancar american prezent pe piața rusă își încheie definitiv activitatea. Citibank, unul dintre cei mai mari jucători occidentali din sectorul bancar rus și inclus anterior în top 20 cele mai mari bănci din țară după active, se retrage complet din Rusia.

Sucursala rusă a Citi (Citibank) va fi vândută companiei Renaissance Capital, un grup financiar controlat până în 2024 de miliardarul Mihail Prokhorov, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2012, unde a obținut 8% din voturi.
Ordinul care autorizează tranzacția a fost semnat miercuri de președintele Vladimir Putin. Suma nu este precizată în document.

Citi activează în Rusia încă din anii ’90, însă decizia de a renunța la businessul local a fost luată încă din 2021, înainte de invazia rusă în Ucraina. După începutul războiului, banca a accelerat retragerea: între 2022 și 2025 volumul creditelor acordate de Citi în Rusia a scăzut cu 98%, iar depozitele persoanelor fizice și fondurile corporative de pe conturi s-au redus de 90 până la 150 de ori.

În 2024–2025 Citi a închis treptat toate serviciile pentru clienții persoane fizice. Banca a suspendat funcționarea cardurilor debit, accesul la Sistemul de plăți rapide al Băncii Centrale, transferurile, retragerile de numerar de la terminale și achitările prin cod QR.
În noiembrie 2024, Citi a închis ultimul birou care lucra cu retailul — sucursala de lângă stația Paveliețkaia din Moscova. Iar în octombrie 2025 Citibank a încetat și deservirea tuturor conturilor de economii și acumulare.

După începutul războiului din Ucraina, majoritatea băncilor occidentale și-au anunțat intenția de a părăsi piața rusă, însă puține au reușit să vândă efectiv filialele. Printre acestea: Societe Generale, ING și Goldman Sachs.

Cel mai mare grup bancar occidental rămas în Rusia, Raiffeisenbank, se confruntă în continuare cu presiuni ale Kremlinului, care blochează orice tranzacție de vânzare. Potrivit surselor Reuters, autoritățile ruse încearcă să păstreze „podurile financiare” cu Europa, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești în valoare de câteva miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#citi #banc #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.