Ultima bancă americană închide ușa Moscovei! Citi pleacă pentru totdeauna din Rusia

Ultimul mare grup bancar american prezent pe piața rusă își încheie definitiv activitatea. Citibank, unul dintre cei mai mari jucători occidentali din sectorul bancar rus și inclus anterior în top 20 cele mai mari bănci din țară după active, se retrage complet din Rusia.

Sucursala rusă a Citi (Citibank) va fi vândută companiei Renaissance Capital, un grup financiar controlat până în 2024 de miliardarul Mihail Prokhorov, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2012, unde a obținut 8% din voturi.
Ordinul care autorizează tranzacția a fost semnat miercuri de președintele Vladimir Putin. Suma nu este precizată în document.

Citi activează în Rusia încă din anii ’90, însă decizia de a renunța la businessul local a fost luată încă din 2021, înainte de invazia rusă în Ucraina. După începutul războiului, banca a accelerat retragerea: între 2022 și 2025 volumul creditelor acordate de Citi în Rusia a scăzut cu 98%, iar depozitele persoanelor fizice și fondurile corporative de pe conturi s-au redus de 90 până la 150 de ori.

În 2024–2025 Citi a închis treptat toate serviciile pentru clienții persoane fizice. Banca a suspendat funcționarea cardurilor debit, accesul la Sistemul de plăți rapide al Băncii Centrale, transferurile, retragerile de numerar de la terminale și achitările prin cod QR.
În noiembrie 2024, Citi a închis ultimul birou care lucra cu retailul — sucursala de lângă stația Paveliețkaia din Moscova. Iar în octombrie 2025 Citibank a încetat și deservirea tuturor conturilor de economii și acumulare.

După începutul războiului din Ucraina, majoritatea băncilor occidentale și-au anunțat intenția de a părăsi piața rusă, însă puține au reușit să vândă efectiv filialele. Printre acestea: Societe Generale, ING și Goldman Sachs.

Cel mai mare grup bancar occidental rămas în Rusia, Raiffeisenbank, se confruntă în continuare cu presiuni ale Kremlinului, care blochează orice tranzacție de vânzare. Potrivit surselor Reuters, autoritățile ruse încearcă să păstreze „podurile financiare” cu Europa, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești în valoare de câteva miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#citi #banc #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.