Va fi mărită producția de lactate. După 10 ani de stagnare, autoritățile propun investiții în acest domeniu

Potențialul de dezvoltare a produselor lactate din Republica Moldova a fost evaluat într-un nou studiu prezentat de Agenția de Investiții din Moldova împreună cu Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate. Câteva dintre activitățile Planului Investițional constau în crearea unui sistem de evidență (soft), procurarea vacilor gestante, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole și construcția grajdurilor.

Potrivit Agenției de Investiții din Moldova, studiul a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la data de 25 martie curent, cu participarea autorităților de resort, producătorilor autohtoni interesați de domeniul zootehnic și celor care doresc să reanimeze sau să lanseze o afacere în acest domeniu.

Studiul a prezentat o statistică, potrivit căreia, în ultimele 3 decenii, industria producției laptelui înregistrează un declin continuu. Statistica oficială a ultimilor 10 ani arată că declinul a fost unul drastic, producția laptelui scăzând cu 38% în perioada 2009-2019. Importul înregistrează o ascendență de 405%, comparând anul 2009 cu 2019, astfel constituind 30% din totalul de lapte consumat. Iar 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației (familii) și doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole, scrie realitatea.md.

„Sprijinul Agenției rezidă din consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora”, susține Directorul general al Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc.

Totodată, potrivit Agenției de Investiții din Moldova, Planul Investițional va fi divizat în 3 faze, care vor contribui la majorarea producției de lapte de către întreprinderile agricole cu o pondere de la 4% la 60%. Această majorarea procentuală va duce atât la majorarea producției de lapte propriu-zise în tone, cât și va determina suma investițională necesară.

Procedura de obținere a dreptului de export în UE, ar presupune un spectru mai extins de activități ce urmează să fie implementate la nivel național.

„La moment are loc procedura de examinare a dosarului Republicii Moldova pentru sectorul respectiv de către Comisia Europeană, care ar putea fi urmată de o misiune de audit similară celei planificate în luna aprilie curent pentru produsele de origine animală”, a menționat Secretarul de Stat al Ministerului Econimiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin.

Conform Studiului, principalele produse lactate exportate, după valoarea monetară în 2019, au fost brânzeturile și cașcavalurile-cca. 5.5 milioane USD. Brânzeturile și cașcavalurile au fost principalele produse lactate exportate, nu doar în 2019 dar și în ultimii 5 ani, înregistrând o pondere medie de cca. 58% din total importuri (ca valoare), iar în 2019 a dominat valoarea exporturilor, având o pondere de 93%.

#lactate #Investiții #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.