Va fi mărită producția de lactate. După 10 ani de stagnare, autoritățile propun investiții în acest domeniu

29 Mart. 2021, 16:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
29 Mart. 2021, 16:11 // Slider //  MD Bani

Potențialul de dezvoltare a produselor lactate din Republica Moldova a fost evaluat într-un nou studiu prezentat de Agenția de Investiții din Moldova împreună cu Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate. Câteva dintre activitățile Planului Investițional constau în crearea unui sistem de evidență (soft), procurarea vacilor gestante, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole și construcția grajdurilor.

Potrivit Agenției de Investiții din Moldova, studiul a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la data de 25 martie curent, cu participarea autorităților de resort, producătorilor autohtoni interesați de domeniul zootehnic și celor care doresc să reanimeze sau să lanseze o afacere în acest domeniu.

Studiul a prezentat o statistică, potrivit căreia, în ultimele 3 decenii, industria producției laptelui înregistrează un declin continuu. Statistica oficială a ultimilor 10 ani arată că  declinul a fost unul drastic, producția laptelui scăzând cu 38% în perioada 2009-2019. Importul înregistrează o ascendență de 405%, comparând anul 2009 cu 2019, astfel constituind 30% din totalul de  lapte consumat. Iar 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației (familii) și doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole, scrie realitatea.md.

„Sprijinul Agenției rezidă din consecvența implementării acțiunilor de suport dedicate producătorilor și exportatorilor de produse autohtone din diverse sectoare ale economiei țării, pentru a contribui la creșterea competențelor și capacităților de export ale acestora”, susține Directorul general al Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc.

Totodată, potrivit Agenției de Investiții din Moldova, Planul Investițional va fi divizat în 3 faze, care vor contribui la majorarea producției de lapte de către întreprinderile agricole cu o pondere de la 4% la 60%. Această majorarea procentuală va duce atât la majorarea producției de lapte propriu-zise în tone, cât și va determina suma investițională necesară.

Procedura de obținere a dreptului de export în UE, ar presupune un spectru mai extins de activități ce urmează să fie implementate la nivel național.

„La moment are loc procedura de examinare a dosarului Republicii Moldova pentru sectorul respectiv de către Comisia Europeană, care ar putea fi urmată de o misiune de audit similară celei planificate în luna aprilie curent pentru produsele de origine animală”, a menționat Secretarul de Stat al Ministerului Econimiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin.

Conform Studiului, principalele produse lactate exportate, după valoarea monetară în 2019, au fost brânzeturile și cașcavalurile-cca. 5.5 milioane USD. Brânzeturile și cașcavalurile au fost principalele produse lactate exportate, nu doar în 2019 dar și în ultimii 5 ani, înregistrând o pondere medie de cca. 58% din total importuri (ca valoare), iar în 2019 a dominat valoarea exporturilor, având o pondere de 93%.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!