Vânzările Renault au scăzut pentru al patrulea an consecutiv

Vânzările brandului Renault au scăzut în 2022 pentru al patrulea an consecutiv, la 1.466.729 de unităţi, excluzând Rusia, un declin de 9,4% faţă de anul precedent, transmite Reuters.

În 2022, brandul Renault, responsabil pentru două treimi din vânzările grupului, a fost al treilea brand european pe segmentul vehiculelor electrice, cu vânzări de 228.000 unităţi, un avans de 12% faţă de 2021.

Renault se bazează pe vehiculele electrice şi cele cu marjă mai ridicată de profit pentru a stimula creşterea. Cota sa globală de piaţă s-a diminuat la 4% în 2022, de la 4,5% în 2021.

Din cele 1.466.729 de vehicule vândute anul trecut de brandul Renault, 832.605 unităţi au fost livrate în Europa şi 634.124 în afara continentului. 43% din vânzările în afara Europei se datorează performanţei puternice din America Latină (8%), Turcia (23%) şi Maroc (11%), scrie Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe piaţa europeană de vehicule utilitare, Renault a ajuns pe locul doi, cu o cotă de piaţă stabilă de 14,4%. În 2022, Renault şi-a completat gama vehiculelor utilitare cu Noul Kangoo EV şi Noul Master EV pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor şi în conformitate cu ambiţiile sale de electrificare.

De asemenea, Renault ocupă primul loc în segmentul furgonetelor mici şi locul 2 în segmentul van-urilor medii/mari.

În afara Europei, Renault a crescut pe pieţele sale cheie. Volumele vânzărilor însumează 634,124 de unităţi, fiind stabile faţă de 2021. Ponderea vânzărilor în afara Europei a ajuns la 43,2% din vânzările totale ale mărcii.

#producator auto #vanzari #Renault

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.