Vânzările Renault au scăzut pentru al patrulea an consecutiv

Vânzările brandului Renault au scăzut în 2022 pentru al patrulea an consecutiv, la 1.466.729 de unităţi, excluzând Rusia, un declin de 9,4% faţă de anul precedent, transmite Reuters.

În 2022, brandul Renault, responsabil pentru două treimi din vânzările grupului, a fost al treilea brand european pe segmentul vehiculelor electrice, cu vânzări de 228.000 unităţi, un avans de 12% faţă de 2021.

Renault se bazează pe vehiculele electrice şi cele cu marjă mai ridicată de profit pentru a stimula creşterea. Cota sa globală de piaţă s-a diminuat la 4% în 2022, de la 4,5% în 2021.

Din cele 1.466.729 de vehicule vândute anul trecut de brandul Renault, 832.605 unităţi au fost livrate în Europa şi 634.124 în afara continentului. 43% din vânzările în afara Europei se datorează performanţei puternice din America Latină (8%), Turcia (23%) şi Maroc (11%), scrie Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe piaţa europeană de vehicule utilitare, Renault a ajuns pe locul doi, cu o cotă de piaţă stabilă de 14,4%. În 2022, Renault şi-a completat gama vehiculelor utilitare cu Noul Kangoo EV şi Noul Master EV pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor şi în conformitate cu ambiţiile sale de electrificare.

De asemenea, Renault ocupă primul loc în segmentul furgonetelor mici şi locul 2 în segmentul van-urilor medii/mari.

În afara Europei, Renault a crescut pe pieţele sale cheie. Volumele vânzărilor însumează 634,124 de unităţi, fiind stabile faţă de 2021. Ponderea vânzărilor în afara Europei a ajuns la 43,2% din vânzările totale ale mărcii.

#producator auto #vanzari #Renault

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.