Forţele ucrainene au recucerit peste 3.000 de kilometri pătraţi de teritoriu – mai mult decât tot teritoriul pe care Rusia l-a capturat în cele şase luni de război. Steagul Ucrainei flutură din nou pe clădirile a numeroase sate şi oraşe, în timp ce tancuri ruseşti şi camioane zac abandonate pe drum.

Este acesta un moment crucial al conflictului? Care este următoarea mişcare a lui Vladimir Putin? Acestea sunt întrebările care nu lasă Occidentul să doarmă, scrie Bloomberg.

La nivel tactic, rezultatele trupelor ucrainene sunt importante, dar nu dictează nimic definitiv. Ruşii pot oricând să se retragă şi să-şi consolideze poziţiile din Donbas. Pe măsură ce trupele ruseşti trec de la atac la apărare, din punct de vedere militar obţin un avantaj. Progresele din Harkov, deşi sunt semnificative, încă nu au creat un punct de cotitură în război.

Ucraineni au demonstrat că au două puncte forte extraordinare. Primul este capacitatea de a conduce şi coordona mai multe acţiuni ofensive simultan – ceea ce ruşii n-au reuşit. Al doilea este abilitatea de a organiza atacuri şi operaţiuni combinate, utilizând astfel cu suscces trupele terestre, artileria, tancurile dar şi suportul aerian.

Din perspectivă strategică şi psihologică, recucerirea teritoriului are un impact imens asupra Ucrainei, dar şi aliaţilor. Ele sunt fundaţia care vor permite Kievului să pretindă capacitatea de a îi scoate pe ruşi din toată Ucraina, inclusiv din Crimeea. Victoriile vor încuraja de asemenea Europa să menţină tirul sancţiunilor împotriva Rusiei, în ciuda unei recesiuni care se apropie şi a unei crize energetice care se agravează.

În Rusia, situaţia ar putea deveni dramatică. Victoriile Ucrainei l-ar putea împinge pe Vladimir Putin să ia măsuri neprevăzute şi periculoase, iar instabilitatea care planează asupra celor implicaţi direct şi indirect în război se va accentua.

Până la acestea, Putin încă mai are câteva cărţi pe care poate să le joace. Cel mai mare punct strategic al Rusiei în război este centrala nucleară  Zaporojie, pe care dictatorul de la Kremlin o foloseşte ca armă de şantaj. De asemenea, atacarea unor structuri de infrastructură critică (electricitate, apă, internet, benzină etc.) nu este exclusă.

Mai mult, Rusia s-ar putea întoarce la strategia din primele luni de război, adică la bombardarea intensă a locuinţelor, pentru a îi demoraliza pe ucraineni. Unii specialişti în apărare vorbesc şi despre posibilitatea lansării unui scenariu de „steag fals” (operaţiuni sub a acoperire create pentru a induce în eroare – n.r.) în care va folosi arme chimice şi va da vina pe SUA şi Ucraina.
Cea mai mare problemă a liderului de la Kremlin rămâne totuşi forţa de muncă.

Potrivit estimărilor, Rusia a pierdut de la începutul războiului peste 80.000 de soldaţi şi ar putea fi curând forţată să recruteze mai mulţi oameni – o mişcare care ar putea stârni furia ruşilor.

Odată cu victoriile înregistrate de ucraineni, problema războiului devine şi mai sensibilă pentru că riscul ca conflictul să se extindă a crescut. Cel mai negru scenariu în acest caz este utilizarea armelor nucleare tactice din partea Rusiei – o variantă puţin probabilă – care ar aduce NATO în conflict.

Sarcina Occidentului rămâne înarmarea Ucrainei pentru a obţine cele mai bune rezultate şi cea mai puternică poziţie de negociere. Totuşi nu trebuie ignorat pericolul extinderii conflictului, iar toamna care vine se anunţă una plină de riscuri şi tensiuni.