VIDEO Ce este "Cernobîlul zburător", racheta nucleară misterioasă pe care o pregătește Putin

Rusia se grăbește să testeze „o rachetă nucleară hipersonică misterioasă” cu o rază de acțiune nelimitată, potrivit unor noi imagini din satelit. Racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, numită „Cernobîlul zburător” de către experți, a fost observată luna aceasta la un loc de testare într-o zonă îndepărtată din nordul Rusiei, scrie publicația britanică The Sun.

Luna aceasta, un expert a descoperit imagini care arată rachetele înfricoșătoare pregătite în apropierea fostului poligon de testare nucleară sovietică de la Novaia Zemlia, situat la Cercul Arctic.

Conform imaginilor, vehiculul de transport al rachetei Burevestnik a fost mutat recent în fața șinelor de lansare de la Pankovo. Nave de sprijin au fost, de asemenea, trimise la fața locului, inclusiv enorma navă cargo cu propulsie nucleară Sevmorput.

Analistul militar Tony Roper, care a petrecut ani de zile studiind imaginile din satelit de la Novaia Zemlia, a obținut noi poze weekend-ul trecut, pe care le-a distribuit pe site-ul său personal.

„Este cu siguranță Burevestnik”, a spus el pentru The Barents Observer.

Imaginile, preluate dintr-o captură spațială surprinsă de Airbus pe 16 septembrie, ar arăta că Burevestnik este pregătit pentru lansare la baza Pankovo.

Alte îmbunătățiri mai mici ale infrastructurii par să fi fost adăugate în jurul bazei în timpul verii. Printre acestea se numără un nou debarcader pe țărm, unde echipamentele sunt debarcate de pe navele din Marea Barents, înainte de a fi transportate la bază.

#racheta #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.