(VIDEO) Nadejda Hadjivu, fondatoarea Moft Dulce la emisiunea 10 LEI. A renunțat la SUA pentru o afacere în Moldova

Nadejda Hadjivu este o tânără antreprenoare din Chișinău care a reușit să se lanseze cu brio în lumea antreprenoriatului. După ce a fost stabilită o perioadă în Statele Unite ale Americii a descoperit untul de nuci, care treptat au ajuns să facă parte din meniul ei zilnic. Revenind în Republica Moldova, în perioada pandemiei, nu mai avea o varietate atât de mare de unt de nuci. Astfel a început să le prepare singură, în condiții de casă și cel mai important sănătoase, fără ulei de palmier și fără zahăr. Despre lansarea afacerii, provocări și pastele de nuci am vorbit în cadrul emisiunii 10 LEI realizată de Bani.md în parteneriat cu RLIVE TV.

Istoria afacerii

Afacerea Nadejdei a început dintr-o glumă, într-o perioadă deloc simplă pentru antreprenori – în pandemie. În acea perioadă moldovenii au început să susțină și să aprecieze producătorii antreprenori. Astfel, Nadejda, a încercat și ea să-și expună câteva dintre produsele ei. Chiar din prima zi au început să fie solicitat și astfel a primit în jur de 1000 de comenzi. Atunci a decis că va produce paste de nuci.

La aproape un de la lansare, Moft a reușit să cucerească clienții din Republica Moldova. Produsele Moft pot fi achiziționate atât online, în peste 20 de magazine din Chișinău, cât și la târgurile producătorilor autohtoni. De asemenea, produsele Moft Dulce sunt deja disponibile și pe piața din România.

„Îmi place foarte mult să particip la iarmaroc. La iarmaroc vezi reacția oamenilor când gustă, pentru că noi aducem toate tipurile de paste și clienții au posibilitatea să le guste. Tot aici am posibilitatea să le ofer recenzii despre cum să le consume. Discutând cu oamenii, am adaptat câteva gusturi după clienți. Ei spun că vor să vor mai dulce, sau mai lichidă.”

În primul an de activitate Moft a reușit să dubleze producția și a mărit echipa. De asemenea, cererea a crescut considerabil în această perioadă.

Pentru tânăra antreprenoare calitatea este foarte importantă, motiv pentru care se ocupă personal de alegerea materiei prime.

Cum pot fi consumate pastele de nuci?

„Pasta de migdale o recomand ca un topping la salată. În ceea ce privește pasta de arahide o recomand pentru cei care nu reușesc să găteascp la dejun, luați un măr, ungeți cu untul de arahide și ai o gustare sănătoasă. De asemenea, poate fi un pe pâine sau adăugat în terci. Vara, caramela este perfectă cu înghețată.

Cheltuieli și eșec

Începutul nu a fost atât de ușor precum pare. Pentru a ajunge la etapa de acum, Nadejda a învățat foarte mult, atât din experiența altor antreprenori cât și din propriile greșeli. Chiar și cheltuielile au fost mult mai mari decât cele planificate inițial.

„Cheltuielile au fost de trei ori mai mari decât eu m-am așteptat. Din start mă așteptam ca investiția mea să fie de 500 de mii de lei, dar au fost de două milioane de lei.”

Antreprenoarea a investit atât banii proprii cât și cei obținuți din granturi de la ODIMM și UN WOMEN.

Nadejda este implicată 100% în dezvoltarea afacerii întrucât își dorește să mărească producția cât și să diversifice gama de produse. Printre noutățile care vor putea fi achiziționate la Moft se numără ciocolată și halva fără zahăr.

Din experiența Nadejdei, cea mai mare provocarea pe care a întâlnit-o este birocrația din Republica Moldova de care s-a ciocnit atunci când se ocupa de certificarea produselor.

„Nu știi la cine să te adresezi, nimeni nu îți spune, trebuie mereu să cauți și să înțelegi cum se fac. Nici nu știam la cine să mă adresez.”

Chiar dacă consideră că producerea este destul de complicată și sunt necesare mai multe investiții, iar profitul vine mai greu, Nadejdei Hadjivu îi place ideea pe care a lansat-o, întrucât este o afacere de lungă durată în care vor fi implicate și generațiile viitoare.

#Moft Dulce #Nadejda Hadjivu #paste de nuci #femei in afacere #producere #esec #producatori autohtoni #cheltuieli #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.