Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Doi administratori de companii au fost condamnați la pedepse privative de libertate pentru implicarea într-o schemă de escrocherie și spălare de bani de proporții uriașe care viza fosta Banca de Economii. Potrivit unei decizii emise pe 5 iunie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, inculpații au primit 15 ani, respectiv 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare, fiind obligați să restituie instituției financiare un prejudiciu total de peste 85 de milioane de lei.

Instanța a stabilit că primul inculpat, administrator al unei companii din Republica Moldova, a acționat în complicitate cu reprezentanți ai unei firme nerezidente din Panama pentru a frauda Banca de Economii. Prin furnizarea unor date false privind activitatea companiei sale, inculpatul a obținut inițial un credit de 1,5 milioane de euro, sumă transferată imediat în contul firmei din Panama și însușită fraudulos.

Ulterior, inculpații au creat alte două companii fictive, prin intermediul cărora au fost obținute suplimentar peste 2,8 milioane de euro. Cel de-al doilea inculpat, care figura drept administrator al uneia dintre aceste companii, a fost implicat în obținerea și spălarea a 500.000 de euro.

În pofida faptului că ambii inculpați și-au susținut nevinovăția pe parcursul procesului, instanța a considerat probatoriul prezentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție drept concludent și i-a găsit vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5) și art.243 alin.(3) lit. b) din Codul penal – escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe lângă condamnarea la închisoare, inculpații au fost privați de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor pe o perioadă de 5 ani.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă înaintată de SA „Banca de Economii”, obligându-i pe inculpați la plata a 73,7 milioane de lei din contul unuia dintre ei și 10,9 milioane de lei în mod solidar din contul ambilor.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.