Scandal pe piața imobiliară! „Prima Casă” ar fi umflat prețurile cu un sfert

Deputatul Ion Chicu acuză autoritățile că schimbările operate în 2024 la programul „Prima Casă” au afectat accesibilitatea locuințelor pentru tineri și au contribuit la scumpiri semnificative pe piața imobiliară.

Într-o postare pe Facebook, Chicu susține că modificările ar fi dus la majorarea prețurilor locuințelor cu 20–25%, calificând intervențiile drept „neghioabe” și acuzând decizii luate de „analfabeți și corupți”.

Criticile deputatului sunt susținute și de concluziile Fondul Monetar Internațional (FMI), care a avertizat asupra riscurilor generate de evoluțiile din sectorul imobiliar. În urma consultărilor desfășurate la Chișinău în perioada 4–17 decembrie 2025, experții instituției au menționat că, deși sistemul bancar rămâne rezilient, ritmul accelerat al creditării și creșterea prețurilor la locuințe necesită o monitorizare atentă.

Potrivit FMI, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 24% între sfârșitul anului 2024 și mijlocul anului 2025, ceea ce confirmă tendințele semnalate de fostul premier.

Programul „Prima Casă” a fost conceput pentru a facilita accesul tinerilor la locuințe prin garanții de stat și condiții preferențiale de creditare. Totuși, în contextul modificărilor recente și al creșterii cererii, experții avertizează că astfel de scheme pot contribui indirect la majorarea prețurilor, dacă nu sunt calibrate corespunzător.

Potrivit Fondul Monetar Internațional, în perioada de la sfârșitul anului 2024 până la mijlocul anului 2025, prețurile la locuințe în Republica Moldova au crescut cu aproximativ 24%, evoluție care a determinat intervenția Banca Națională a Moldovei prin măsuri macroprudențiale.

Astfel, BNM a majorat rata amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite, decizie calificată de experții FMI drept „adecvată și preventivă”, în contextul creșterii accelerate a creditării și a prețurilor pe piața imobiliară.

În același timp, FMI recomandă consolidarea în continuare a măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și revizuirea programului „Prima Casă”, astfel încât acesta să fie pe deplin aliniat cadrului prudențial existent. Scopul acestor ajustări este limitarea acumulării de riscuri în sectorul ipotecar și prevenirea supraîncălzirii pieței imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#primacasa #imobil #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie