Inflația accelerată pune presiune pe bani: statul se împrumută tot mai scump

20 Mai 2026, 13:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 13:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea inflației pe fondul tensiunilor și conflictului din Iran ar putea influența costurile împrumuturilor pe piața internă din Republica Moldova, însă situația poate fi gestionată, susține ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„O inflație mai mare ar putea influența împrumuturile pe piața internă, dar nu este nimic ce nu poate fi gestionat și atât timp cât este pentru depășirea unei situații de moment. Este un șoc suplimentar pe care trebuie să-l absorbim”, a declarat ministrul.

Declarațiile vin în contextul în care efectele conflictului din Orientul Mijlociu și fluctuațiile de pe piețele energetice amplifică presiunile inflaționiste, iar costurile de finanțare încep deja să urce.

Datele Ministerului Finanțelor arată că rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute pe piața internă a ajuns la 9,35% în primele patru luni ale anului 2026, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mari dobânzi au fost înregistrate la valorile mobiliare cu maturități de 182 și 364 de zile, unde randamentele au depășit 9,5%. În cazul obligațiunilor de stat pe termen mai lung, dobânzile au variat între 6,98% și 8%.

În paralel, perspectivele privind evoluția prețurilor indică noi presiuni. Potrivit ultimului Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a Moldovei, inflația este estimată la aproximativ 7,3% în trimestrul II din 2026 și ar urma să ajungă la circa 8% în trimestrul III.

BNM anticipează că vârful inflației va fi atins în trimestrul IV al anului 2026 și la începutul anului 2027, perioadă în care ritmul anual de creștere a prețurilor ar putea depăși 8,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 15:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 15:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.