Moldova produce mai mult curent decât consumă. Ce părea SF a devenit realitate

Moldova trece de la criza energetică la surplus: energia regenerabilă a ajuns la aproape o treime din consumul țării.

Republica Moldova traversează una dintre cele mai rapide transformări energetice din ultimii ani, iar energia regenerabilă nu mai poate fi considerată doar o tendință temporară, ci o schimbare structurală a pieței. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care a analizat evoluția sectorului în primul trimestru al anului 2026.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, în primele trei luni ale anului curent, Moldova a produs 253 milioane kWh de energie regenerabilă, cu 35% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când volumul era de 187 milioane kWh.
Principalul motor al acestei creșteri rămâne energia fotovoltaică, urmată de energia eoliană, în timp ce hidroenergia și biomasa au contribuții mai reduse. Astfel, soarele și vântul au devenit principalele surse care împing înainte noua piață energetică a Republicii Moldova.

Analiza arată că producția anuală de energie regenerabilă a ajuns la aproximativ 1,2 miliarde kWh, aproape dublu față de nivelul înregistrat acum un an. Comparativ cu anul 2020, când erau produse circa 76 milioane kWh, creșterea este de aproape 15 ori.

În prezent, energia regenerabilă produsă local acoperă aproape 30% din consumul anual de electricitate al țării, estimat la 4,3–4,4 miliarde kWh.

Potrivit economistului, martie 2026 poate intra în istoria energetică a Republicii Moldova, deoarece pentru prima dată au existat perioade în care producția locală de energie regenerabilă a depășit consumul intern. Din cauza capacităților limitate de stocare, surplusul a început să fie exportat.

Veaceslav Ioniță susține că provocările se schimbă radical: dacă până acum accentul era pus pe construcția capacităților de producție, acum întrebările-cheie țin de stocarea energiei, dezvoltarea exporturilor, extinderea rețelelor și construirea unei piețe energetice moderne.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai spectaculoase schimbări este reducerea dependenței energetice. Dacă în urmă cu câțiva ani țara importa direct sau indirect aproape 99% din energia electrică necesară, în prezent produce local aproape o treime din consum și, în anumite perioade, a devenit chiar exportator de energie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.