Reforma fiscală, pe masa consultărilor: autoritățile, businessul și sindicatele caută soluții de compromis

Reprezentanții mediului de afaceri, ai sindicatelor, autorităților publice locale și ai mai multor asociații interesate au participat la consultările organizate de Ministerul Finanțelor pe marginea proiectului politicii fiscale pentru anul 2027.

În cadrul discuțiilor, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că reforma urmărește crearea unui sistem fiscal mai simplu, mai predictibil și mai competitiv, care să susțină investițiile și dezvoltarea economică: „Ne dorim ca reforma fiscală să contribuie la un sistem fiscal mai echitabil și stimulativ pentru dezvoltare economică prin investiții. Opiniile și expertiza dumneavoastră sunt esențiale pentru perfecționarea inițiativelor de politici care să susțină competitivitatea economiei, investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea durabilă a comunităților”.

Ministerul Finanțelor precizează că printre modificările propuse se numără reducerea numărului de impozite și taxe, aplicarea cotei zero pentru profitul reinvestit, introducerea unui mecanism de restituire automată a TVA și restituirea accizei pentru agricultori. De asemenea, autoritățile intenționează să simplifice obligațiile administrative ale contribuabililor.

Participanții au analizat și măsuri mai sensibile, precum plafonarea unor taxe locale, eliminarea cotei reduse de TVA și a unor facilități fiscale care nu sunt compatibile cu normele europene, reducerea excepțiilor la impozitul pe venit și extinderea regimului fiscal pentru freelanceri, astfel încât aceștia să poată desfășura orice activitate economică.

Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au desfășurat într-un format deschis, iar în urma consultărilor au fost identificate mai multe soluții de compromis. Toate propunerile și observațiile primite vor fi analizate și integrate, după caz, la definitivarea proiectului de lege.

Autoritățile susțin că reforma fiscală are ca scop simplificarea sistemului de impozitare, stimularea investițiilor și consolidarea unui cadru fiscal mai echitabil și mai predictibil, care să contribuie la dezvoltarea economiei și la creșterea veniturilor bugetare pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.