„Baronul discret” al cerealelor din Moldova a exportat trei din patru litri din uleiul vândut peste hotare

Industria de procesare a florii-soarelui din Republica Moldova a ieșit parțial din criza profundă din sezonul precedent, însă revenirea a fost influențată decisiv de o singură companie și de materia primă importată. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, aproape o cincime din întregul volum de ulei de floarea-soarelui exportat în sezonul 2025–2026 a fost livrat într-o singură lună – iunie 2026.

Datele arată că, în perioada iulie 2025 – iunie 2026, Republica Moldova a exportat 91.860 de tone de ulei de floarea-soarelui, în valoare de 2,07 miliarde de lei, la un preț mediu de 22,6 lei/kg. Comparativ cu sezonul anterior, când exporturile s-au prăbușit la doar 19.214 tone, livrările externe au crescut de aproape 4,8 ori.

Cu toate acestea, industria este încă departe de performanțele din anii de vârf. În sezoanele 2021–2022 și 2022–2023, exporturile au depășit 170.000, respectiv 211.000 de tone, ceea ce înseamnă că nivelul actual reprezintă mai puțin de jumătate din recordurile istorice.

Momentul decisiv al sezonului a venit chiar în ultima lună. În iunie 2026 au fost exportate 17.925 de tone de ulei, echivalentul procesării a aproximativ 40–41 de mii de tone de semințe de floarea-soarelui. Acest volum reprezintă aproape 20% din totalul exporturilor întregului sezon.

Din această cantitate, 17.137 de tone au fost exportate de „DANUBE OIL COMPANY” SRL, uzina din Giurgiulești, care, potrivit analizei, a procesat în mare parte semințe de floarea-soarelui importate, și nu materie primă autohtonă.

Datele privind importurile susțin această concluzie. În primul semestru al anului 2026, prin Republica Moldova au fost transbordate pe cale navală aproximativ 58.000 de tone de semințe de floarea-soarelui importate, care au alimentat, cel mai probabil, producția record din iunie.

Grație acestui salt din ultima lună, „DANUBE OIL COMPANY” SRL a devenit liderul exporturilor de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova, depășind tradiționalul lider „Floarea Soarelui” SA.

Clasamentul sezonului arată astfel: DANUBE OIL COMPANY – 36.525 tone, companie controlată milionarul Vaja Jhashi, Floarea Soarelui SA – 33.644 tone, Global Farming International – 14.903 tone.

Primele două companii au realizat împreună aproape 77% din totalul exporturilor de ulei ale Republicii Moldova în sezonul 2025–2026, confirmând concentrarea puternică a pieței.

Exporturile masive din iunie au schimbat și geografia livrărilor externe. România a urcat pe primul loc în clasamentul destinațiilor pentru uleiul moldovenesc, cu 34.134 de tone importate, la un preț mediu de 22,85 lei/kg.

Italia, care până în luna mai era principala piață de desfacere, a încheiat sezonul pe locul doi, cu 30.661 de tone, urmată de Franța, cu 11.849 de tone. Portugalia și Spania completează topul destinațiilor.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe lângă pensia oferită de stat, cetățenii Republicii Moldova au acum posibilitatea să acumuleze individual bani pentru perioada de după încheierea activității profesionale. Din 2026, în țară funcționează primul fond de pensii facultative.

Cadrul legal a fost creat încă în 2020, prin Legea nr. 198 privind fondurile de pensii facultative. În 2024, Comisia Națională a Pieței Financiare a acordat Aragonn Grup prima licență pentru administrarea unor asemenea fonduri, iar în februarie 2026 a fost avizată constituirea Fondului de Pensii Facultative ARAGONN.

Pensia facultativă nu înlocuiește pensia de stat. Cele două sisteme funcționează diferit. În sistemul public, contribuțiile actualilor angajați sunt utilizate pentru plata pensiilor curente. Într-un fond facultativ, fiecare participant acumulează bani pentru propriul viitor.

„Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar pentru anii de după 60 de ani”, spune Roman Andronic, președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, într-un interviu acordat pentru revista de business The List.

La fond pot adera persoanele angajate, antreprenorii și cei care desfășoară activități independente. Contribuția minimă la Fondul ARAGONN este de 300 de lei pe lună. Participantul poate însă modifica suma sau poate face o pauză de la contribuții, dacă situația financiară o cere. Dacă participantul decedează, economiile pot fi moștenite, iar în caz de dizabilitate, acestea pot fi accesate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.

Contribuțiile pot fi plătite și de angajator sau împărțite între angajat și companie. Pentru aceste plăți există și facilități fiscale, în limitele stabilite de legislație.

Un alt element important este protecția economiilor. Activele Fondului sunt ținute separat de patrimoniul administratorului. Operațiunile sunt verificate de depozitar, iar Comisia Națională a Pieței Financiare supraveghează respectarea regulilor.

“Eu am ales să contribui la Fondul facultativ de pensii Aragonn pentru că văd asta ca pe o investiție. Scutirea de impozit de 12% la contribuție (maxim de 15% din venitul anual) o pot vedea ca un randament investițional suplimentar în acel an (venitul meu net pe care l-as investi in alte instrumente ar fi fost impozitat anterior cu acest impozit). Aș fi plăcut surprins dacă banii din Fond vor fi investiți mai bine decât aș fi investit eu în alte instrumente sau voi avea eu mai mare încredere în mine dacă plasamentele mele vor fi mai bine remunerate pentru același risc. Eu văd Fondul de pensii ca pe un concurent personal utilitatea căruia de avea un venit multiplicat la pensie o compar cu plăcerea imediată de consum și alte modalități investiționale pe care le practic. Îmi place că Fondul are profil de risc mediu, cu orientare spre hârtii de valoare de stat si private, precum și în domeniul imobiliar”, susține Veaceslav Cernica, participant la Fondul de pensii facultative.

„Nu m-am gândit niciodată serios la pensie până acum. 300 sau 500 de lei pe lună nu îmi schimbă viața astăzi, dar peste 25–30 de ani s-ar putea să conteze foarte mult”, spune Maria Crangaci, participantă, și ea, la Fondul de pensii facultative.

„Pentru mine a contat să știu că banii rămân ai mei și că nu depind doar de pensia pe care o voi primi cândva de la stat. Prefer să pun câte puțin deoparte acum, decât să mă întreb la 60 de ani de ce n-am început mai devreme”, afirmă Ilie Dogotari, un alt participant la fond.

Banii sunt investiți, nu doar păstrați

Sumele acumulate într-un fond de pensii facultative sunt investite conform unei politici aprobate și în limitele stabilite de autoritatea de supraveghere. Asta înseamnă că valoarea economiilor poate crește în timp, însă câștigul nu este garantat.

De exemplu, într-o simulare realizată pentru o contribuție de 1.000 de lei pe lună, pe o perioadă de 20 de ani, participantul ar depune în total 240.000 de lei. În scenariul de calcul prezentat, soldul final ajunge la aproximativ 505.856 de lei, ceea ce corespunde unui randament total efectiv simulat de 110,77%. Rezultatul este orientativ și nu reprezintă o promisiune privind rentabilitatea viitoare.

Pensia facultativă este încă un instrument nou pentru Republica Moldova. Tocmai de aceea, participanții sunt încurajați să verifice condițiile fondului și să se informeze din surse oficiale înainte de a lua o decizie.