Grâul pierde coroana! Porumbul devine noul campion al exporturilor Moldovei

În luna iunie 2026, Republica Moldova a exportat 151.492 de tone de cereale în valoare totală de 620,3 milioane de lei, însă cea mai importantă schimbare este ascensiunea porumbului, care pentru prima dată în acest an a egalat și chiar a depășit grâul ca pondere în încasările din export. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, porumbul a generat 49,95% din valoarea totală a exporturilor de cereale, în timp ce grâul a contribuit cu 49,58%.

Datele arată că au fost exportate 79.644 de tone de grâu, în valoare de 307,6 milioane de lei, și 71.026 de tone de porumb, pentru care exportatorii au obținut 309,8 milioane de lei. Diferența a fost făcută de preț: o tonă de porumb s-a vândut, în medie, cu 4.362 de lei, cu 500 de lei mai scump decât o tonă de grâu, care a costat 3.862 de lei. Acesta este cel mai mare ecart de preț dintre cele două culturi din primul semestru al anului.

Analiza arată că exporturile de grâu au intrat într-o fază de contracție sezonieră. Volumul livrărilor externe a scăzut cu 31,3% față de luna mai, pe fondul epuizării stocurilor înaintea noii recolte. În schimb, exporturile de porumb au crescut cu 18,7%, atingând cel mai mare volum și cel mai ridicat preț mediu din primul semestru al anului.

Italia și România au absorbit peste 80% din exporturile moldovenești de grâu, în timp ce pe piața porumbului liderii au fost Italia și Turcia, fiecare cu aproximativ 23% din livrări. Totodată, Turcia a plătit unul dintre cele mai mari prețuri pentru porumbul moldovenesc, peste media pieței.

Potrivit lui Iurie Rija, tendința confirmă că porumbul a devenit cultura cu cea mai bună rentabilitate pentru exportatori în actualul sezon agricol. În timp ce grâul pierde din pondere pe măsură ce stocurile se reduc, porumbul își consolidează poziția atât prin creșterea prețurilor, cât și prin extinderea piețelor de desfacere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #porumb #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.