Tânărul care a ales să se întoarcă în sat pentru a continua afacerea părinților: la noi, mulți se bazează pe cantitate

Andrei Codrean din Visoca, raionul Soroca este unul dintre tinerii care a ales să revină în sat după absolvirea facultății și să continue ceea ce au început părinții, adică să facă agricultură. Andrei, împreună cu părinții au livadă de mere și cireșe, de asemenea, fac agricultură și în alte domenii: cereale, creșterea de lume și fructe, scrie agrofarm.

Tânărul spune că agricultura este o pasiune din copilărie pe care a luat-o de la părinți, fiind student, el venea acasă în fiecare weekend și își ajuta părinții.

„A fost o pasiune încă din copilărie. De copil am crescut și am văzut ce înseamnă agricultura. Părinții se ocupau de acest domeniu, iar odată cu trecerea anilor, tot mai mult m-am îndrăgostit de asta. Chiar e o pasiune.”

Încă de mic, Andrei se implica în procesul de creștere și cultivare.

„Da, eu am participat. Chiar de la 15 ani am început să lucrez pe tractor, fiindcă era problemă cu un mecanizator. Între timp eram student, iar în weekend mă grăbeam de la universitate repede la gară, de la gară repede acasă ca să reușesc să lucrez până seara. De vineri până duminică seara lucram, apoi mă urcam la rutieră și iar la facultate mă duceam.”

Tânărul spune că cel mai mult în agricultură îi place recoltarea, atunci se poate bucura de recoltă și în același timp și de bani.

„Recoltarea îmi place cel mai mult. Bineînțeles că acesta (banii) este unul dintre motive, știți cum se spune – toamnă se numără bobocii. Iată când vezi rezultatul unui an de muncă, simți cea mai mare satisfacție.”

Tânărul spune că majoritatea producției lor se exportează în Rusia și Turcia.

„În Rusia exportăm cireșe și mere. Bostănoasele și cerealele expediem și în Turcia.”

Cu toate că, în acest an, mai mulți producători au rămas cu merele în frigidere, Andre Codrean spune că ei au vândut totul când a fost cererea, iar prețul a fost unul bun.

„Noi am vândut totul și a fost un preț bun. Noi n-am riscat, am vândut când a fost cererea. Fructele care n-au fost de calitate, s-au dus la procesare, iar majoritate au plecat la export.”

Pentru activitatea în agricultură familia a apelat la subvenții și granturi, pe care le-a obținut cu dificultăți. Într-un final au obținut 120.000 de lei de la stat.

„Da. Din păcate, o perioadă am fost foarte ignorat de stat în ceea ce privește subvențiile, granturile, dar într-un final am reușit.”

„O vară (râde) dar am deranjat foarte mulți oameni, inclusiv pe cei din echipa FARM, Vasile Pojoga, expert în dezvoltarea afacerilor mereu ne-a răspuns la toate întrebările și ne-a oferit consultații profesioniste. N-a fost simplu să obținem subvenționarea, dar dacă depui un pic de efort, reușești.”

„La subvenționare am obținut 120.000 lei de la stat. Dar din această sumă un anumit procent a plecat la bancă.”

Tânărul a vorbit și despre provocările din agricultură în Republica Moldova.

„Noi avem o problemă și este o problemă mare, noi nu ne-am învățat încă să facem calitate. La noi, mai mulți se bazează pe cantitate. Iarăși mai sunt probleme ce țin de piață, de export, de preț, dar toate sunt din domeniul marketingului.”

Andrei Condrean spune că merita ca tinerii să se lanseze în agricultură, dar au nevoie de răbdare.

„Eu cred că merită. Nu merită, atunci când nu vrei să te ridici din pat. Când depui mult efort, este și rezultat. Rezultatul nu este imediat în primul, sau în al doilea an, dar trebuie să ai răbdare. Aceasta este o investiție pe viață.”

Pe viitor tânărul își dorește să crească productivitatea și suprafața. De asemenea, își propune să încerce și alte ramuri ale agriculturii.

#afacere #Antreprenor #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.