Val de caniculă în țările nordice. Laponia, țara lui Moș Crăciun, a stabilit un record de căldură

Țările nordice au înregistrat în weekend temperaturi aproape de record, inclusiv maxime de 34 de grade Celsius în unele locuri. În Laponia se înregistrează cea mai călduroasă zi din 1914 încoace, scrie The Guardian.

Astfel, Institutul național de meteorologie din Finlanda a înregistrat cea mai ridicată temperatură pentru luna iunie de la începutul înregistrărilor, în 1844. De asemenea, mai multe părți ale Suediei au raportat maxime record pentru luna iunie.

Duminică, în regiunea Kevo, din Laponia, a fost înregistrată o temperatură de 33,6 de grade Celsius, fiind cea mai caldă zi din 1914, când autoritățile au înregistrat 34,7 grade Celsius.

Lapland under extreme heat right now. 34.3°C at Banak, Norway 🇳🇴 This level of heat has never been observed above 70 degrees north in Europe before.

Scandinavia has been in the oven for a while. A very hot June followed by a hot start to July. Widely 10-15°C hotter than average. pic.twitter.com/dYLHOMrhLQ

— Scott Duncan (@ScottDuncanWX) July 5, 2021

În Suedia, luna iunie 2021 a fost a treia cea mai călduroasă înregistrată vreodată la nivel național.

Institutul meteorologic din Norvegia a înregistrat 34 de grade Celsius în Saltdal, o regiune din apropierea Cercului Polar. Aceasta este cea mai ridicată temperatură măsurată în această țară din acest an și la doar 1,6 grade Celsius diferență de recordul istoric al Norvegiei.

Temperaturile ridicate din nordul Europei vin după valul de căldură record și incendiile de vegetație care au provocat distrugeri în unele părți ale Americii de Nord.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.