INFOGRAFIC// Inflația: ce este, cauze și consecințe! Cum afectează oamenii de rând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice pentru informarea publicului larg despre cele mai importante fenomene și instrumente bancare. În infograficul ce urmează va fi prezentat fenomenul inflației: ce este, care sunt cauzele și consecințele, etc.

Situația în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii este denumită inflație. Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte. Încă din definiție observați că acest fenomen monetar afectează în mod direct oamenii de rând: pentru unii este un fenomen negativ, iar pentru alții, din contra – pozitiv. Inflația poate fi măsurată utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

Ce este inflația?

Inflația este este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte.
De obicei inflația este exprimata în formă procentuală, spre exemplu: Ritmul anual al inflației în luna decembrie 2019 a constituit 7,5% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din decembrie 2018 până în decembrie 2019 prețurile au crescut cu 7,5%.

Cauzele și consecințele inflației?

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, atât interni cât și externi:

Creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.);
Creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului);
Reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Inflația poate fi considerată ca fenomen negativ sau pozitiv în dependență de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, ex. imobil sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte indivizii care țin bani în numerar și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte exista un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții astfel contribuind la o creștere economica continuă.

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească
peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu. Astfel BNM țintește inflația la nivelul de 5.0% anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale,
rezerve obligatorii și facilități permanente. Periodic, BNM informează despre deciziile pe care le ia în privința inflației.

Cum putem măsura inflația?

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii, cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic care prezintă ce este inflația și cum poate fi măsurată.

#IPC #rata anuala a inflatiei #infografic #putere de cumpărare #preturi #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat recent, în lectură finală, un proiect de lege care întărește drepturile consumatorilor de servicii financiare și sporește responsabilitatea furnizorilor din acest sector. Actul normativ marchează începutul procesului de modernizare a cadrului legal, în perspectiva armonizării cu legislația Uniunii Europene.

Conform noilor reglementări, colectarea datoriilor aferente contractelor de credit de consum va intra sub supravegherea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care va controla respectarea limitelor privind dobânda, comisioanele și costul total al creditului, acesta neputând depăși suma debursată.

CNPF va monitoriza și activitatea intermediarilor – inclusiv brokeri și agenți de credite – pentru a combate practicile comerciale incorecte și abuzurile în procesul de vânzare a bunurilor în rate. Totodată, beneficiarii de credite de la Asociațiile de Economii și Împrumut vor beneficia de același regim de protecție ca ceilalți consumatori financiari, iar fidejusorii vor fi acoperiți de Legea privind contractele de credit de consum, la fel ca debitorii principali.

Noua lege introduce și obligația creditorilor de a adopta politici interne privind restructurarea datoriilor pentru debitorii aflați în dificultate, măsură ce va consolida protecția în perioade de criză economică. În plus, sunt clarificate aspecte legate de aplicarea dobânzii de întârziere și este impusă obligativitatea includerii graficului de rambursare în informația precontractuală.

O modificare importantă vizează calcularea perioadei de trei ani pentru reparația cu piese originale a vehiculelor asigurate, care va începe de la data primei înmatriculări, nu de la anul fabricației. Aceasta corectează o practică defavorabilă pentru posesorii de mașini înmatriculate cu întârziere.

Pentru contractele de asigurare, furnizorii vor fi obligați să analizeze necesitățile fiecărui consumator și să ofere documente de informare înainte de semnare. În plus, constatarea amiabilă va putea fi completată și în format electronic, facilitând procedura în caz de accident.

Pentru produsele financiare combinate, cum ar fi vânzările în rate cu polițe de asigurare incluse, consumatorii vor primi informații separate pentru fiecare componentă și vor avea posibilitatea de a le achiziționa distinct. Publicitatea la aceste servicii va fi supusă unor reglementări mai stricte pentru a preveni inducerea în eroare.

Legea prevede și o procedură standard de soluționare a reclamațiilor la nivelul furnizorilor, cu termen de răspuns de maximum 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul nu este satisfăcător, consumatorii pot sesiza CNPF sau instanțele de judecată.

Pentru creșterea eficienței controlului, CNPF va avea dreptul să efectueze „cumpărături de control” – metode anonime de testare a conformității furnizorilor, utile în depistarea neregulilor ascunse.