INFOGRAFIC// Inflația: ce este, cauze și consecințe! Cum afectează oamenii de rând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice pentru informarea publicului larg despre cele mai importante fenomene și instrumente bancare. În infograficul ce urmează va fi prezentat fenomenul inflației: ce este, care sunt cauzele și consecințele, etc.

Situația în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor la bunuri și servicii este denumită inflație. Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte. Încă din definiție observați că acest fenomen monetar afectează în mod direct oamenii de rând: pentru unii este un fenomen negativ, iar pentru alții, din contra – pozitiv. Inflația poate fi măsurată utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

Ce este inflația?

Inflația este este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte.
De obicei inflația este exprimata în formă procentuală, spre exemplu: Ritmul anual al inflației în luna decembrie 2019 a constituit 7,5% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din decembrie 2018 până în decembrie 2019 prețurile au crescut cu 7,5%.

Cauzele și consecințele inflației?

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, atât interni cât și externi:

Creșterea cererii agregate (majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.);
Creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului);
Reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).

Inflația poate fi considerată ca fenomen negativ sau pozitiv în dependență de profilul individual. Indivizii care dețin active tangibile, ex. imobil sau materie primă, se vor bucura de o inflație moderată deoarece prețul la ele va crește. Pe de altă parte indivizii care țin bani în numerar și nu au investit, vor pierde din puterea de cumpărare din cauza inflației. În condiții perfecte exista un nivel optim al inflației care stimulează procesul de investiții astfel contribuind la o creștere economica continuă.

Banca Națională a Moldovei (BNM) este autoritatea care are ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Asta nu prevede stabilirea prețurilor la toate bunurile și serviciile din economia națională, ci crearea condițiilor ca prețurile să nu crească
peste un nivel predeterminat într-un orizont de timp mediu. Astfel BNM țintește inflația la nivelul de 5.0% anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creșterea de durată a economiei naționale. Realizarea acestui obiectiv are loc prin promovarea politicii monetare utilizând instrumentele monetare cum ar fi: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale,
rezerve obligatorii și facilități permanente. Periodic, BNM informează despre deciziile pe care le ia în privința inflației.

Cum putem măsura inflația?

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum (IPC).

IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii, cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic care prezintă ce este inflația și cum poate fi măsurată.

#IPC #rata anuala a inflatiei #infografic #putere de cumpărare #preturi #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.