Noi reguli de călătorie, UE a impus o taxă de 7 euro la intrarea în spațiul Schengen. DE CÂND?

16 Nov. 2021, 15:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
16 Nov. 2021, 15:53 // Au Bani //  MD Bani

Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS), care gestionează zona Schengen, a impus o noua regulă la intrarea în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă. Cetățenii din afara Uniunii Europene, inclusiv americanii, australienii, britanicii, dar și moldovenii și alți călători din afara zonei Schengen, vor trebui să achite o taxă suplimentară la intrarea în spațiul respectiv. Potrivit Euronews, taxa va fi de 7 euro și urmează a fi aplicată începând cu sfârșitul anului 2022.

Într-un comunicat de presă al ETIAS, se menționează că noua regulă este menită să sporească securitatea şi să contribuie la prevenirea amenințărilor la adresa sănătății în cadrul blocului comunitar. Autorizația ETIAS va fi introdusă în scopuri turistice sau de afaceri şi nu va înlocui o viză de studii sau de muncă.

Călătorii eligibili vor trebui să completeze o cerere online înainte de sosire, care costă 7 euro. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani sau peste 70 de ani, cererea va fi gratuită.

Completarea formularului se face în doar câteva minute. Acesta va necesita informații biometrie despre pașaport şi detalii de călătorie, precum şi câteva întrebări de securitate de bază. Călătorii sunt sfătuiți să depună cererea cu cel puțin 72 de ore înainte de a avea nevoie de ea, pentru a evita eventuale întârzieri. Odată ce a fost aprobată, cererea va fi valabilă pentru trei ani. După acest interval, va fi necesară reînnoirea documentului.

Sistemul de informații și autorizare pentru călătorii în Europa (ETIAS) a fost introdus ca răspuns la amenințările din domeniul securității. În urma atacurilor teroriste, UE a văzut nevoia de a spori siguranța. Programul ETIAS a fost creat pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori. Consiliul European este sigur că această nouă politică de frontieră și migrație va spori securitatea și va contribui la protejarea Europei de orice posibile amenințări viitoare.

Amintim că, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din zona Schengen și au reguli speciale cu privire la autorizațiile de călătorie.

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.